Încă de la începutul conflictului din Ucraina, NATO a condamnat în termenii cei mai fermi posibil invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, partener apropiat al NATO. Alianța îi cere președintelui Putin să oprească imediat acest război, să își retragă toate forțele din Ucraina fără condiții și să se angajeze într-o diplomație autentică. Pe de altă parte, tot din primele zile ale conflictului, s-a luat decizia de suplimenare a trupelor NATO pe flancul de est al Alianței, inclusiv pe teritoriul României.
Pe 24 martie, la Summit-ul de urgență de la Bruxelles, NATO anunța intensificarea forțelor militare pe flancul său estic, a declarat șeful alianței, avertizând totodată Rusia să nu folosească arme nucleare după invazia din 24 februarie în Ucraina.
NATO și-a sporit puternic prezența la granița estică a alianței, cu aproximativ 40.000 de soldați răspândiți de la Marea Baltică la Marea Neagră, și încearcă să desfășoare patru noi unități de luptă în Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia.
„Mă aștept ca liderii să fie de acord să consolideze poziția NATO în toate domeniile, cu creșteri majore în partea estică a alianței.
Pe uscat, în aer și pe mare”, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă înaintea summitului NATO de joi de la Bruxelles.
Grupurile de luptă multinaționale suplimentare se adaugă celor patru unități de luptă existente, cu un total de aproximativ 5.000 de soldați, desfășurate de NATO în cele trei state baltice și în Polonia după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Stoltenberg a declarat că această criză din Ucraina a arătat că NATO trebuie să își reseteze postura de descurajare și de apărare pe termen lung. Este vorba de „o chestiune pe care liderii NATO ar trebui să o discute la următorul lor summit periodic, care va avea loc la sfârșitul lunii iunie la Madrid.”
Anunțul Secretarului NATO, de suplimentare, vine pe fondul unui număr important de trupe NATO aflate în această zonă. Conform unei decalrații date de Vasile Dîncu, ministrul apărării, pe teritoriul României se află la această oră „3.913 soldaţi în România, aduşi prin toate mecanismele”.
„Batalionul francez care are 500 de militari, plus belgieni şi olandezi care au venit înainte, este sub comandă europeană. Acum, acest batle group nou va veni cu o mie de soldaţi, deci vom avea în jur de 5.000 de militari străini pe teritoriul nostru. Nu vor fi toţi la Kogălniceanu, probabil vor fi şi în alte zone din România. Noi mai avem baze în care putem primi soldaţi, sunt cunoscute:. La Câmpia Turzii, Cincu, și în alte locuri, dar sunt informaţii clasificate acestea.
Vor fi şi în funcţie de profilul lor. Aviaţia este legată de două aeroporturi importante militare pe care le avem, iar forţele terestre au alte zone. Apoi există şi mişcarea pe teritoriul nostru, mişcarea pe flancuri. Noi avem o mişcare şi pe ţări, o rotaţie prin care schimbăm batalioane cu polonezii, avem noi o echipă în Polonia, au ei la Craiova o echipă”, a declarat ministrul apărării, luni seară, la Digi 24.
Potrivit lui Stoltenberg, vor fi trimise inclusiv echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. El a avertizat Rusia împotriva utilizării armelor nucleare, biologice sau chimice în Ucraina, subliniind totodată disponibilitatea NATO de a „proteja și apăra aliații împotriva oricărei amenințări, în orice moment”.
„Rusia ar trebui să înceteze această retorică nucleară periculoasă și iresponsabilă, și trebuie să înțeleagă că nu poate câștiga niciodată un război nuclear, a spus Stoltenberg
Seretarul NATO a mai adăugat că orice utilizare a armelor biologice sau chimice ar avea consecințe de mare amploare. Stoltenberg a cerut Chinei să condamne războiul Rusiei din Ucraina și să nu ofere sprijin material Moscovei.
China nu a condamnat invazia Rusiei, deși și-a exprimat îngrijorarea cu privire la război. Viceministrul chinez de externe, Le Yucheng, a declarat sâmbătă că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei devin „din ce în ce mai scandaloase”.
„Pentru NATO, este deosebit de îngrijorător faptul că acum, pentru prima dată, China a pus sub semnul întrebării unele dintre principiile cheie pentru securitate, inclusiv dreptul fiecărei națiuni din Europa de a-și alege propria cale.”, a declarat Stoltenburg, la Bruxelles, conform Reuters.
Într-o demonstrație de unitate occidentală împotriva războiului din Ucraina, Bruxellesul a găzduit pe 24 martie și un summit G7 și unul al UE.