România, pe lângă multele probleme, are și cele mai frumoase locuri de Europa. Nu de puține ori minunățiile naturii din țara au surprins turiștii, dar și oamenii de știință și cercetătorii. Un astfel de loc este și Peștera Vântului, din Munții Craiului.
Conform datelor de până acum, este considerată cea mai lungă peșteră din România și din Europa. Până de curând a fost accesibilă numai speologilor. Autoritățile spuneau în 2016 că va fi deschisă și turiștilor, începând cu anul 2017. Turiștii doritori de senzații tari vor putea străbate Peștera Vântului, descoperind galerii nesfârșite ale peșterii. Cercetătorii speologi spun că aceste galerii se întind pe aproape 50 de kilometri.
A fost descoperită în 1957, dar până acum a fost explorată doar de speologi. Temperatura medie în peșteră este de 11,8 ° C, iar un curent puternic care se simte la intrarea sa și în colțurile îndepărtate i-a dat numele de Peștera Vântului, spun cei de la shtiu.ro.
O echipă de speologi, experți în protecția mediului și manageri ai unor arii protejate au explorat peștera cu scopul de a-și stabili traseul turistic. Peștera Vântului, grota din inima Munților Apuseni este un adevărat labirint, cu o lungime de 47 de kilometri.
Potrivit speologilor, peștera este renumită pentru că este foarte greu de explorat, deoarece are o singură intrare. O echipă de speologi are nevoie de 8 ore pentru a o traversa de la un capăt la altul. Pe lângă înregistrarea de lungime, peștera este, de asemenea, rafinată pentru formațiunile sale, pentru cursurile de apă care o traversează și pentru speciile de lilieci care își găsesc adăpost aici.
Membrii asociațiilor de protecție a animalelor cereau în 2016 ca renovarea turistică a peșterii să nu afecteze colonia de lilieci care sunt găzduiți acolo de zeci de ani. Turiștii care vin la Peștera Vântului sunt însoțiți de un ghid prin cavernă și echipați cu salopetă și căști. Circuitul cuprinde alte nouă grote de lângă Peștera Vântului. Peșterile au putut fi deschise pentru turiști printr-un proiect de 85.000 finanțat de guvernul elvețian.
Munții Făgăraș de 2000 de kilometri pătrați găzduiesc cele mai înalte vârfuri montane ale României, Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m). Acestea sunt considerate cea mai importantă parte a Carpaților din punct de vedere al biodiversității, cu șase specii de mamifere și 66 de tipuri de plante endemice. Cu toate acestea, potrivit grupurilor ecologiste, restul de păduri virgine din regiune sunt amenințate din cauza tăierilor ilegale.