După aproape 33 de ani de la evnimenetle din Decembrie 1989, noile decizii privind „Dosarul Revoluției”, nu fac altceva decât să întoarcă la punctul zero tot ceea ce s-a încercat să se afle până la această oră. Astăzi avem parte de anunţul zilei despre Ion Iliescu, dat de Curtea Supremă, care trimite dosarul Revoluţiei la Curtea de Apel București. Citește mai departe sși află care este motivul invocat.
Evenimentele declanșate pe 22 decembrie în București aveau să ducă, într-un final,. la fuga lui Ceaușescu și dotrnarea unui regim dictatorial care a durat mai bine de 50 de ani. Dar, deși nu asta s-a dorit de la bun început, ceea ce a urmat acelei zile avea să pună sub lupa Occidentului toată desfășurarea de evenimente. Principalul actor al zilelor următoare era Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Emil Brucan și mulți alții.
Zilele treceau și tot mai mulți tineri, fie civili, fie soldați, cădeau sub gloanțele teroriștilor, despre care se vorbea dar nu existau dovezi concrete. După 1990, procuratura militară a început să investigheze acele zile reci de decembrie, iar dosarele construite în toți acești ani au fost pasate de la un complet de judecată la altul.
Au trecut 33 de ani și, nici până astăzi, nu se știe clar cine au fost teroriștii, cine se face vinovat de moartea acelor tineri și cum, și de ce, s-a luat acea decizie brutală de a-l condamna la moarte pe Nicolae Ceaușescu și soția sa, tocmai pe 25 decembrie, o zi sfântă pentru toți creștinii ortodocși.
După ani de tergiversări, în 2021 apărea speranța că s-ar putea face lumină în aceste dosare, dar a trecut timpul și nu s-a mai aflat nimic. Ulterior, Petre Roman pierdea funcția de director al Institutului care ar fi trebuit să se ocupe cu documentarea evenimentelor din 1989, iar astăzi Curtea Supremă dă anunţul zilei despre Ion Iliescu. Trimite dosarul Revoluţiei la Curtea de Apel București. În documentul în care s-a anuțat decizia apare și care a fost motivul invocat de Curtea Supremă:
„Prin încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu, la data de 24 februarie 2023, ora 13.30, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Secției Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea către Curtea de Apel Bucureşti a cauzei în care a fost sesizată cu Rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Parchetelor Militare.
În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00 – 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.
În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță”, anunțat vineri Înalta Curte de Casație și Justiție.
În afară de motivația referitoare la Ion Iliescu, decizia ÎCCJ are legătură și cu activitatea din acele zile ale lui Gelu Voican Voiculescu, iar ca o consecință, Tribunalul București va fi cel ce va trebui să decidă, într-un final, în acest dosar. Decizia ÎCCR o regăsiți aici.