Într-o eră a tehnologiilor care evouează rapid, atacurile cibernetice au devenit aproape o normalitate. Cu toate astea există emis un anunț important de la Banca Națională a României pentru clienții băncilor care ar putea rămâne fără bani pe card.
Peisajul global al securității cibernetice a cunoscut o creștere a amenințărilor în ultimii ani, spun specialiștii în domeniu.
Află despre: Anunț important pentru românii care au card ING. Ce trebuie să faci ca să te ferești de fraudele virtuale
În timpul pandemiei, infractorii cibernetici au profitat de rețelele nealiniate pe măsură ce întreprinderile au trecut la medii de lucru la distanță. În 2020, atacurile malware au crescut cu 358% față de 2019.
De aici, atacurile cibernetice la nivel global au crescut cu 125% până în 2021, iar volumele tot mai mari de atacuri cibernetice au continuat să amenințe întreprinderile și persoanele fizice în 2022.
Invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact masiv asupra peisajului amenințărilor cibernetice. De la începutul războiului, atacurile de phishing de origine rusă împotriva adreselor de e-mail ale întreprinderilor cu sediul în Europa și SUA au crescut de 8 ori.
De asemenea, aproape 3,6 milioane de utilizatori de internet ruși au suferit breșe în primul trimestru din 2022, o creștere de 11% de la un trimestru la altul.
Costul mediu al unei breșe cibernetice în 2022 a fost de 4,35 milioane de dolari. Se preconizează că infracțiunile cibernetice au costat economia globală aproximativ 7.000 de miliarde de dolari în 2022, iar această cifră este în creștere la 10.500 de miliarde de dolari până în 2025.
Cele mai recente statistici privind criminalitatea cibernetică evidențiază faptul că hackerii țintesc anumite țări în detrimentul altora.
În 2021, 71% dintre țări au avut o densitate a încălcărilor sub media globală, cu 16,5 e-mailuri divulgate la 100 de utilizatori de internet.
Vezi și: Tehnicile folosite de hackeri ca să-ți fure datele din telefon. Cum te poți proteja
Marea Britanie are cea mai mare densitate de victime ale infracțiunilor cibernetice la un milion de utilizatori de internet, cu peste 4.783 de cazuri, fiind urmată de SUA, cu 1.494.
Rusia are în prezent peste 3,5 milioane de utilizatori care au suferit breșe, cea mai mare densitate din lume în 2022 și în 2023. Aceasta este urmată de SUA cu aproape 2,5 milioane de utilizatori încălcați.
În perioada de vârf a pandemiei, incidentele de phishing au crescut cu 220%. În 2021 au fost expuse aproape 1 miliard de e-mailuri, afectând 1 din 5 utilizatori de internet. Acest lucru poate explica parțial prevalența continuă a atacurilor de phishing.
În acest context vine și acest nou anunț important de la Banca Națională a României, mai ales pentru clienții băncilor care folosesc zilnic cardurile bancare.
Pe lângă atacurile cibernetice, mai spune Banca Națională a României (BNR), au fost reclamate situații în care clienții erau contactați de așa-ziși reprezentanți ai Bănci Centrale care au cerut date personale și transferul a unor sume de bani cu pretextul desfășurării unor activități specifice bancare de creditare.
”Banca Națională a României a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (021 313 04 10 sau 021 315 27 50) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.”, se arată în comunicatul emis astăzi de BNR.
Citește și: O bancă celebră din România, ţinta unui atac cibernetic. Ai grijă mare la acest link periculos
Comunicatul emis de Banca Națională a României este în măsură să pună în gardă toți clienții, persoane fizice, sau persoane juridice, și în cazul în care apar astfel de situații să ”contacteze poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR”.
În august a.c., specialiștii în securitate trăgeau un semnal de alarmă, după ce s-a constatat că o parte din clienții băncilor europene au fost vizați în campania ”SpyNote Android Trojan spoofing” în 2023:
”Spyware-ul este distribuit prin intermediul campaniilor de phishing sau smishing prin e-mail, iar activitățile frauduloase sunt executate cu o combinație de capabilități de troian de acces la distanță (RAT) și atac vishing.
SpyNote, denumit și SpyMax, este similar altor troieni bancari Android prin faptul că are nevoie de permisiunile de accesibilitate ale Android pentru a-și acorda alte permisiuni necesare și pentru a colecta date sensibile de pe dispozitivele infectate.
Ceea ce face ca tulpina de malware să fie remarcabilă este dubla sa funcție de spyware și de a efectua fraude bancare.”, a declarat firma italiană de securitate cibernetică Cleafy într-o analiză tehnică publicată la finalul lunii precedente.
Citește despre: Cum a ajuns un telefon mobil să fie un pericol real în Ucraina. Totul din cauza războiului cu Rusia
Se pare că un astfel de atac s-ar fi întâmplat și în România, în cazul unor clienți ai bancilor active, conform unui anunț de la Banca Națională a României.