Anul de aur în care România a obținut un număr record de medalii la JO. Ce a făcut Nicolae Ceaușescu în 1984

Suntem în plină epocă comunistă, când România trecea prin cea mai grea perioadă socio-economică. Dincolo de ocean, la Los Angeles Memorial Coliseum se sărbătoreau două etape olimpice, cea de-a 87-a aniversare a Jocurilor Olimpice din 1932 și cea de-a 35-a aniversare a Jocurilor Olimpice care au avut loc aici. Anul este 1984. Este anul de aur în care România a obținut un număr record de medalii la JO, când am avut 124 de sportivi în lotul olimpic. Este momentul în care România asista la ceea ce a făcut Nicolae Ceaușescu în 1984, înainte și după revenirea sportivilor în țară.

Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984

În plin război rece, între SUA și URSS, cele două mari forțe dominante ale lumii, Los Angeles devenea capitala olimpică, iar acest moment avea să intre în istoria modernă a acestui eveniment sportiv global cu multe recorduri.

Numărul total de participanți la ceremonia de deschidere a fost de 101.022 și se estimează că peste 1,2 milioane de fani din întreaga lume au participat la Jocuri.

Aceasta a fost prima ediție a Jocurilor Olimpice în care a fost înființat un Sat Olimpic pentru sportivi și, de asemenea, a reprezentat premiera utilizării podiumului pentru ceremonia de premiere, acum obișnuit, cu trei niveluri.

Când Los Angeles a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1984, Coliseum a devenit primul stadion care a găzduit Jocurile Olimpice de vară de două ori.

Superba arenă a servit din nou ca principal loc de desfășurare a atletismului și ca loc al ceremoniilor de deschidere și de închidere. Se estimează că peste 5,7 milioane de persoane au participat la Jocurile din 1984, iar peste 80.000 au umplut Colosseumul atât pentru ceremonia de deschidere, cât și pentru cea de închidere.

Boicotul URSS și tensiunile politice

Ediția din 1984 nu a fost lipsită nici de controverse și tensiuni politice, având în vedere perioada în care ne aflam. Concret, 15 state, în frunte cu URSS, luau decizia de a boicota ediția americană a JO, ca răspuns la boicotul continentului american la JO din 1980, susținute la Moscova, ca urmare a intervenției URSS în Afganistan.

Așa cum scrie și History, susținând că sportivii săi nu vor fi protejați de proteste și de posibile atacuri fizice, Uniunea Sovietică anunța că nu va participa la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles.

În ciuda declarației sovietice, era evident că boicotul era un răspuns la decizia Statelor Unite de a boicota jocurile din 1980 care au avut loc la Moscova. Cele 15 state au fost, după cum urmează:

1. Afganistan
2. Angola
3. Bulgaria
4. Cuba
5. Cehoslovacia
6. Germania de Est
7. Etiopia
8. Ungaria
9. Laos
10. Mongolia
11. Coreea de Nord
12. Polonia
13. Uniunea Sovietică
14. Yemenul de Sud
15. Vietnam

Acestora li s-au alătura și state din Orientul Mijlociu, precum Iran, Libia, dar li s-au alăturat Albania și Burkina Faso.

Anul de aur în care România a obținut un număr record de medalii la JO

Cu toate că URSS pusese presiune pe toate statele blocului est-european, din care făcea parte și România, lotul olimpic român, format din 124 de sportivi, se urca în avionul care îi va duce spre ceea ce astăzi numim momentul de aur în care România a obținut un număr record de medalii la JO.

Din acel lot de aur au făcut parte 71 de sportivi bărbați, și 53 de sportivi femei, participând la un total de 86 de evenimente sportive în 13 categorii.

Dacă ne uităm la palmaresul acestei ediții, cu siguranță că a fost anul de aur în care România a obținut un număr record de medalii la JO, având în vedere că 43 de sportivi și sportive din România urcau pe podiumul aurului olimpic de la Los Angeles. Lista cu toți medaliații olimpici români o regăsiți aici.

Recordul a fost și la medaliile de argint, precum și la cele de bronz, la toate probele la care România a participat.

Finalul ediției americane s-a încheiat cu România pe locul doi pe națiuni, echipa olimpică a SUA câștigând 83 de medalii de aur, 61 de argint și 29 de medalii de bronz în 1984.

Ce a făcut Nicolae Ceaușescu în 1984, după revenirea sportivilor în țară

În primul rând, având în vedere tensiunile politice dintre cele două mari puteri și acoliții acestora, Nicolae Ceaușescu, care era un abil politician în ciuda aparențelor, a văzut în participarea României la această ediție de JO o oportunitate politică.

Era momentiul când se putea delimita definitiv de doctrina URSS, condusă la acea vreme de Constantin Cernenko, ales la un interval extrem de scurt ca președinte al URSS, după moartea lui Leonid Brejnev și Iuri Andropov, pe 13 februarie același an.

Este un an extrem de tensionat din punct de vedere politic, perioadă în care au loc mai multe incidente, printre care și cel cu William Francis Buckley, șeful CIA staționat în Beirut.

Acesta avea să fie răpit de Organizația Jihadului Islamic și moare ulterior în captivitate, în martie 1984, iar SUA acuza URSS-ul de implicare în acest incident.

Un alt aspect, înțeles de Ceaușescu, într-un moment în care Occidentul îi închisese aproape toate ușile și-l presa cu datoria externă, a fost că potențialele performanțe de top ale lotului olimpic vor schimba, oarecum, percepțiile asupra sa și a României.

Situația economică la acel moment era una precară, iar românii trăiau în întuneric, frig, cu raționalizarea mâncării, etc. A fost un moment de cotitură pentru Ceaușescu să aleagă refuzul de a intra în blocul statelor care au boicotat ediția JO de la Los Angeles.

După terminarea jocurilor, România ocupa un meritoriu loc doi pe națiuni, ceea ce i-a adus un moment de mândrie dictatorului, dar și o schimbare în relațiile sale cu Occidentul.