În utimii ani a apărut un adevărat fenomen al migrării locuitorilor din România, pe fondul unor necesități personale, sau, de ce nu, electorale. Fenomenul, denumit generic „Turism electoral” și „Turismul educațional”, a generat adevărate probleme la nivel local, în 2018, doar în Sectorul 3 al Capitalei, fiind înregistrați la o singură adresă nu mai puțin de 5.000 de persoane. În ședința de plen de astăzi, Camera Deputaților, forul decizional, a votat un nou cadru legislativ, menit să stopeze acest fenomen, iar cei care încalcă legea vor primi amenzi de până la 150 de lei.
În 2005, guvernul de la acea vreme emitea OUG nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care nu limita numărul de persoane regăsite la o singură adresă. Această lipsă a limitării a permis multor români, care în realitate nu locuiau la o adresă, să apară ca figurând în acte, iar fenomenul a escaladat, generând ceea ce numim azi turismul electoral, deoarece cei mai mulți apelau la această luare în spațiu din motive electorale. O altă parte a acestui fenomen este cel al înscrierii la anumite școli, grădinițe sau creșe, iar pe baza acestui motiv multe familii au apelat la acest demers pentru a putea să înscrie copii la școli de top.
Vezi și: Câte persoane pot sta la aceeași adresă. Acesta este numărul maxim, de fapt
Au existat cazuri celebre, în afară de cel menționat anterior, inclusiv în 2020, in judetul Iași, unde la o adresă din comuna Moșna figurau cu viză de reședință peste 3.000 de persoane. Cel mai spectaculos caz a fost prezentat in mass media la începutul anului 2022, în luna februarie. La acel moment în Capitală, structura de Evidența Populației a descoperit o adresă la care locuiau fictiv 18.000 de persoane.
Într-un top al acestor situații fără precedent, Bucureștiul și Iași sunt orașele unde sunt înregistrate cele mai multe persoane cu domiciliul la o singură adresă. Așa se face că grupul parlamentar al PSD, AUR și al minorităților au propus un proiect de lege care să modifice OUG nr.97/2005, în ideea de a stopa aceste inlegalități la nivel național.
Proiectul de lege a trecut rapid de Senat, iar modificările aduse, referitor la limitarea și stoparea acestui fenomen, se regăsesc în forma adoptată de senatori la articolul 28, dupa alineatul (3), în care se precizează următorul lucru:
„(4) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacii în RNEP sunt înregistrate mai mult de IO persoane la adresa respectivă.
(5) Limita prevîzută la alin.( 4) nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresă, membrilor familiei extinse şi situaţiilor prevăzute la art.34 alin.( I).”
Vezi și: Pot vota din alt oraș la alegeri? Cum votezi dacă nu ai domiciliul în orașul unde locuiești
Conform votului din Camera Deputaților, au fost păstrate aceste modificări. În afară de cele enunțate anterior, la articolul 43, litera c) se modifică, astfel că nou cadru legal prevede amenzi de până la 150 de lei pentru cei care fac aceste greșeli: „c) nerespectarea dispozițiilor art.25, art.31 alin.(3), art.34 alin.(2) și art.36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.”
Camera Deputaților a votat noua lege cu voturi pentru 258, și voturi contra 7, urmând să fie trimisă către Administrația Prezidențială, unde Klaus Iohannis va promulga legea sau nu. Odată promulgată și publicată în Monitorul Oficial, legea își va intra pe deplin în drepturi, iar efectele ei vor intra în vigoare imediat.