Câte persoane pot sta la aceeași adresă. Acesta este numărul maxim, de fapt

Tu știi câte persoane pot sta la aceeași adresă? Legea ar putea fi schimbată, astfel că cetățenii care locuiesc la altă adresă decât cea trecută în buletin ar putea fi sancționați. Proiectul de lege a fost pus în dezbatere publică de Ministerul de Interne. 

Câte persoane pot sta la aceeași adresă

Conform proiectului de lege, nu vor mai putea locui la o adresă mai mult de zece persoane care nu sunt înrudite.

În OUG nr. 97/2005 se introduce o prevedere ce stabilește că “nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă”.

Cum arată Andreea Esca atunci când nu apare la TV. Imagini rare celebra prezentatoare TV

De ce ar fi murit Ingrid Baciu, de fapt. Cauza decesului vedetei de la B1 TV

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Limita de zece persoane nu se aplică în cazul celui care deține imobilul și membrilor familiei extinse, adică soțul/soția, rudele soțului/soției în linie dreaptă și colaterală până la gradul al patrulea. 

Excepție de la această regulă fac persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/ centre de servicii sociale sau în centre educative.

Persoanele care stau în chirie vor trebui să își treacă în buletin adresa. În acest sens, nu e suficient declarația aparținătorului, ci va fi necesar un control al poliției la adresa unde stau în chirie. 

Dacă nu stau acolo, actul de identitate ar putea fi anulat. 

La aceeași adresa pot sta maximum zece persoane care nu au un grad de rudenie. 

Legea în România despre adresa de rezidență 

Conform legislației românești, domiciliul unei persoane fizice este locul unde se află reședința fixă și principală a acesteia. Străinii care obțin dreptul de ședere pe termen lung în România, au dreptul de a-și stabili sau schimba domiciliul pe teritoriul României la fel ca și cetățeanul român.

Când poți solicita sau obține dreptul de ședere pe termen lung în România?

Următorii străini pot solicita statutul de rezident pe termen lung în România:

Străinii care locuiesc în România de cel puțin 5 ani, au avut permis de ședere (pentru muncă, reîntregirea familiei, activități comerciale etc.), fără a fi părăsit țara pentru mai mult de 6 luni consecutive sau 10 luni în total;

Cetățenii străini care au o viză de scurtă ședere (cum ar fi, de exemplu, turiștii), o viză/permis de studii, o viză diplomatică sau o viză de muncă, sau cei care sunt solicitanți de azil NU POT solicita obținerea dreptului de ședere pe termen lung.

Perioada în care cetățeanul străin a stat în România cu o viză de scurtă durată, viză diplomatică, viză de muncă sau lucrător sezonier NU este luată în considerare la luarea deciziei de acordare a dreptului de ședere pe termen lung. Se ia în considerare doar jumătate din perioada în care cetățeanul străin a stat în România cu o viză/permis de studii.

Cetățeanul care, în perioada în care s-a aflat în România, nu a comis nicio acțiune care să conducă la anularea dreptului de ședere sau la expulzarea acestuia de către Inspectoratul General pentru Imigrări;

Străinul care se poate întreține în România, fie că lucrează și primește un salariu, fie că are o pensie. Aceștia trebuie să primească în fiecare lună echivalentul salariului minim pe economie în România. Studenții și elevii care au împlinit 18 ani pot dovedi că sunt întreținuți de părinți.

O pesoană poate dovedi că se poate întreține singură în România, de asemenea, dovedind că are bani într-un cont bancar, în valoare de minimum 12 luni de salariu minim net.

Luarea unei persoane în spațiu 

Domiciliul unei persoane, conform legii, este acolo unde aceasta declară că are locuința principală, în timp reședința este locuința secundară. 

Ca să iei pe cineva în spațiu, ai nevoie de un act notirat prin care o persoană, găzduitorul”, își dă acordul cu privire la luarea în spațiul locativ a unei alte persoane. 

Adică proprietarul își dă acordul ca o altă persoană să locuiască la adresa ei și să menționeze această adresa legal în documentele de identitate. Declarația va face dovada adresei de domiciliu la Poliției când se solicită schimbarea adresei în cartea de identitate sau la aplicarea unei vize de flotant.

Dar pentru asta sunt necesare buletinul proprietarului în copii și original, titlul locativ al găzduitorului, adică docauemtnul de vânzare cumpărare, donație, comodat sau ceva care să dovedească faptul că proprietatea aparține celui care găzduiește. Apoi mai trebuie încheierea de intabulare, dacă există. 

Acte necesare pentru luarea în spațiu: 

• cartea de identitate a proprietarului (original)
• cartea de identitate a persoanei care va fi luata in spatiu (copie)
• titlul locativ al gazduitorului (original) – contract de vanzare, donatie, comodat, hotarare judecatoreasca definitiva etc.
• incheierea de intabulare (daca exista)

Trebuie să plătești și o taxă notarului care încheie acest document. 

„Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României”, arată legea. 

Ce se întâmplă dacă nu locuiești la adresa din buletin 

Ministerul Interne vrea să schimbe legislația. Anul trecut a fost pus în dezbatere publică limitarea numărului la 10 al persoanelor care pot avea același domiciliu fără a face parte din familia proprietarilor. 

După dezbaterile publice, MAI va prezenta o nouă variantă a proiectului. Dar mai multe voci au semnalat câteva probleme în actul propus inițial.

Mai exact, limitarea numărului de persoane care pot să aibă domiciliul în același loc ar părea că vizează în special cetățeni din Republica Moldova, care s-au stabilit în România doar pentru a avea o reședință. 

MAI spune că în România există aproximativ 100 de adrese la național unde figurează mai mult de 1.000 de cetățeni. 

„Pe un spor natural negativ, la noi a crescut populația cu un sfert. /…/ Avem foarte multe solicitări de stabilire a domiciliului în municipiul Vaslui, iar legislația în vigoare astăzi permite înregistrarea multor persoane la același domiciliu”, spune Vasile Pavăl, primarul din Vaslui. 

MAI a admis că mulți proprietari „au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, în legătură cu primirea în spaţiu a unor persoane, urmărind, cu intenţie, atât realizarea unor foloase materiale pentru sine, cât şi obţinerea unor acte de identitate pentru alte persoane, în care este înscris un domiciliu aparent real, al acestora”.