Adevăratul motiv pentru care Austria nu a dorit ca România să intre în Schengen. Ce ascunde, de fapt

Timp de aproape 12 ani, diplomația românească a încercat să convingă statele din spațiul Schengen că merită! Fie că a fost vorba de măsuri de securitate, fie de stoparea emigrației. Conform datelor, România a reușit, în cele din urmă să se încadreze în cerințe. Dar, paradoxal, după ce Olanda lua decizia de a susține candidatura României, iată că ne-am lovit de un nou zid, Austria. Votul de veto al Austriei a trimis statul român la proverbiala „să-și facă temele!”. Dar, într-un fel sau altul, s-a explicat votul de veto. Un respectabil conferențiar a explicat adevăratul motiv pentru care Austria nu a dorit ca România să intre în Schengen.

Rmânia și spațiul Schengen. Austria a trimis statul român la proverbiala „să-și facă temele!”

Extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria a fost pusă sub semnul întrebării înaintea votului așteptat joi, 8 decembrie a.c.

Austria și-a manifestat îngrijorarea de admitere a uneia sau a ambelor țări. Opoziția a fost pregătită de câteva zile.

”A îmbătrânit 200 de ani în 2 luni!” Arnold Schwarzenegger și-a îngrijorat fanii, transformare radicală

Ce trup perfect are Diana Ursu de la Survivor. A renunțat la rugby de performanță si acum va lupta în Dominicană

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Dar a devenit evident miercuri, după ce ambasadorii UE s-au întâlnit pentru a discuta acest subiect.

Se aștepta ca miniștrii de interne să decidă poztiv cu privire la candidaturile României și Bulgariei.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, era nevoie de o aprobare unanimă. Dar, a venit anunțul făcut de cancelarul Austriei, dar și de ministrul austriac de Interne:

„Austria se opune cererilor României și Bulgariei din motive de securitate. Este greșit ca un sistem care nu funcționează corect în multe locuri să fie extins în acest moment!”, declara Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner.

Karner a declarat că Austria a înregistrat 100.000 de treceri ilegale ale frontierei până acum în acest an.

Oficialul a făcut referire, inclusiv la cele 75.000 de persoane care nu fuseseră înregistrate anterior în alte țări Schengen, așa cum ar fi trebuit.

Aderarea avea nevoie de susținerea unanimă a tuturor membrilor. Din cele 27 de state membre, 22 de state membre ale UE, precum și Lichtenstein, Islanda, Norvegia și Elveția. Olanda s-a opus, de asemenea, acordării accesului Bulgariei, invocând preocupări legate de corupție și migrație.

Dar, referitor la statul Român, inclusiv Olanda își schimbase poziția, declarând că o va susține.

Din păcate nu a fost așa cum se spera, iar acum statul român a suferit o mare înfrângere diplomatică și, de ce nu, chiar economică.

Dar, deși reacțiile din spațiul public au fost virulente, mulți s-au întrebat un singur lucru.

Mulți s-au întrebat „care este adevăratul motiv pentru care Austria nu a dorit ca România să intre în Schengen? Ce ascunde, de fapt?”

Răspunsul a fost dat, conform DC News, de unul din respectabilii conferențiari universitari, Silviu Nate conf. univ. dr, directorul Centrului de Studii Globale din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu.

Silviu Nate: „Spațiul Schengen atrage mai multă relevanță geoeconomică”

Spațiul Schengen fără frontiere garantează libera circulație pentru peste 400 de milioane de cetățeni ai UE, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau care vizitează UE în calitate de turiști, studenți în schimb de experiență sau în scopuri de afaceri.

Acest aspect, conform celor declarate pentru DCNews de către Silviu Nate, „atrage mai multă relevanță geoeconomică”, ilustrul conferențiar explicând de fapt ce înseamnă asta:

„Includerea în Spațiul Schengen atrage mai multă relevanță geoeconomică, ceea ce poate accentua complementaritatea regională a membrilor Schengen sau poate crește asimetria economică în raport cu acele state care nu beneficiază de libera circulație a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

Interesul economic al Austriei nu este străin de cel al Ungariei, mai mult, există o coordonare tradițională strânsă între cele două state.”, explică ilviu Nate conf. univ. dr, pentru DCNews.ro.

Conferențiarul merge mai departe cu explicațiile, aducând în discuție, inclusiv interesele economice ale Ungariei și, implicit, Austriei, făcând legătura cu portul Trieste, un mare hub economic pentru zona Schengen, justificând astfel acceptarea Croației:

„Viktor Orban a achiziționat 300m de litoral în Trieste pentru a construi un hub comercial pentru mărfurile intermediate din China spre restul spațiului european.

Atât Austria, cât și Ungaria, sunt atașate de banii chinezi și influența rusă, în timp ce un port maghiar în Trieste ar reduce semnificativ relevanța comercială a Constanței, dar și a altor afaceri românești.

Suntem conștienți că includerea în Schengen face România mult mai atractivă pentru investitori, accelerând totodată competiția economică regională.”, argumentează Silviu Nate.

Croația a primit undă verde!

Croația a primit undă verde pentru a se alătura zonei de călătorie deschisă a Europei.

Din păcate, așa cum spuneam, Bulgaria și România au fost excluse din cauza opoziției Austriei, care se teme de imigrația neautorizată.

Croația a primit permisiunea de a deveni cel de-al 27-lea membru al spațiului Schengen în urma discuțiilor dintre miniștrii de interne ai blocului la Bruxelles.

Din 2023, persoanele nu vor mai fi nevoite să se oprească pentru controale la frontieră atunci când trec între Croația și restul zonei.

„Cetățenilor Croației: bun venit, felicitări! Cetățenilor din România și Bulgaria: meritați să fiți membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, să aveți acces la libera circulație..

Împărtășesc dezamăgirea cetățenilor din Bulgaria și România.”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Adevărul nunanțat despre votul Austriei

Deși toată lumea a recunoscut că, cel puțin, România a întrunit cererile, și merita să facă parte din acest spațiu, se pare că nu a fost așa.

Adevăratul motiv pentru care Austria nu a dorit ca România să intre în Schengen, este unul pur economic. De altfel acest adevăr a fost nuanțat de Silviu Nate conf. univ. dr, în interviul amintit:

„Interesul austriac cu privire la viitorul port maghiar din Trieste este de a se asigura că devine un vector de dezvoltare într-un mod care să aducă beneficii atât Austriei, cât și Ungariei. Viena vede în acest proiect beneficii economice comune cu Budapesta și o sursă de cooperare intensificată.

Austria dorește ca portul să producă un impact economic notabil asupra mediului regional. Mai mult, portul va servi ca poartă strategică și comercială pentru statele din Europa Centrală și de Est în dorința acestora de a se interconecta cu piețele globale.

Această situație ar duce la creșterea oportunităților comerciale și de investiții atât pentru Austria, cât și pentru Ungaria, dar și la accentuarea asimetriei economice în raport cu România și Bulgaria. În consecință, votul favorabil oferit Croației pentru a fi inclusă în spațiul Schengen va spori relevanța geoeconomică a Ungariei și Austriei.”, nuanțează Silviu Nate răspunsul cu privire la adevăratul motiv pentru care Austria nu a dorit ca România să intre în Schengen.

Concluzia, fie că vrem, sau nu vrem, este una extrem de amară, deși guvernanții români au încercat toate variantele.

Votul de veto dat de Austria, paradoxal, trimite România, așa cum spuneam, la proverbiala „să-și facă temele!” Când se va decide ca România să intre în Schengen, rămâne de văzut.

Dar se mai pot adresa câteva întrebări, pertinente, referitoare la această decizie, cum ar fi:

1.Cine pierde dacă România este în Schengen iar portul Constanța devine operațional 100%?

2.Croația are vreo legătură cu Germania și Austria pentru o potențială rută a unei conducte GNL?

3.Chiar dacă se face portul ungar în Trieste în viitor, azi el funcționează foarte bine pe descărcare tancuri petroliere. A fost implicat OMV Petrom în export-import pe acest port? Avea corespondent comercial în București?