Fenomenul Caritas lovește din nou. Înșelătoria de care trebuie să se ferească toți românii

În urmă cu 32 de ani, după intrarea  în era democrației, unul din cele mai mari fenomene de tip joc piramidal cuprindea întreaga Românie, fenomenul Caritas. Se pare că după atâția ani unii nu s-au învățat minte, iar infamul joc piramidal lovește din nou. Așadar, vorbim despre înșelătoria de care trebuie să se ferească toți românii.

În urmă cu 32 de ani, fenomenul Caritas lovea din plin

Sunt muți acei români care-și mai aduc și astăzi aminte de nebunia care cuprinsese România, imedait după 1990. În aprilie 1992, un anume Ioan Stoica fonda o companie cu sediul în Brașov, ulterior mutându-și sediul în Cluj Napoca.

De aici avea să înceapă cea mai mare schemă de câștiguri rapide, de tip joc piramidal, ce avea să se dovedească, de fapt, că a fost cea mai mare formă de înșălăciune îndreptată împotriva buzunarelor românilor.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Lumea stând la coadă la Caritas (1993)

Odată cu mutarea sediului companiei în Cluj, Ioan Stoica avea să implementeze un sistem de tip joc piramidal, prin intermediul căruia doar localnici orașului aveau voie să facă depozite, ulterior și românii din restul țării fiind acceptași.

În baza sumelor depuse în aceste depozite, iar acestea variau, deponenților li se promitea câștiguri d până la 8 ori suma depusă. Așadar, cu cât depuneai mai mult, cu atât câștigul, în teorie, era mai mare.

Fenomenul Caritas învârtea o treime din masa monetară a României

Din datele vremii, numărul deponenților, la nivel național, ajunsese la 400.000 de români, iar ca sumă totală a investițiilor, se ajunsese la un miliard de dolari, cifrele fiind cele de dinainte de falimentul din 14 august 1994.

La acel moment datoria Caritas se ridica la 450 de milioane de dolari. După arestarea și condamnarea lui Ioan Stoica la 7 ani de închisoare, acuzat fiind de fraudă, s-a aflat și car ar fi fost numărul real de deponenți.

Conform BNR, număprul era estimat undeva între 2 și 8 milioane de deponenți, iar la momentul în care fuseseră stopate plățile, octombrie 1993, fenomenul Caritas învârtea o treime din masa monetară a României, conform declarațiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

O nouă înșelătorie de care trebuie să se ferească toți românii

În ultima vreme, acum beneficiind și se aportul tehnologiei, au apărut tot mai multe astfel de așa-zise scheme ponzi, precum a fost și fenomenul Caritas, care le promite internauților sume fabuloase, în urma depunerii unei sume modice.

Alte asemenea excrocherii aduc în fața viitoarelor victime și persoane publice, și ne aducem aminte aici de înșelăciunea cu Ion Țiriac, sau alte personalități publice românești.

Cea mai recentă, însă, îl propune ca imagine pe nimeni altul decât Serghei Mizil, știrea falsă apăând de altfel pe rețelele de socializare, inclusiv pe Facebook. Cei care știu deja de genul acesta de înșelăciuni, au observat că mai toate schemel de acsdt tip au același tilu, sau aproape același titlu, fiind schimbat numele și poza persoanei publice folosite.

foto: legalbadger.org.

În cazul lui Serghei Mizil, titlul fals este „În direct, Serghei Mizil a regretat că a dezvăluit adevărul. Dar era prea târziu”. În textul cu pricina, cititorul avea să afle cum a reușit celebrul Serghei Mizil să câștige sume exorbitante, garantând pentru veridicitatea jocului piramidal, și învitându-l pe cititor să investească.

Atenție la fake news și înșelătorii de tip fenomenul Caritas

De fapt, această știre falsă nu este altceva decât o altă metodă a unor hackeri de a intra în posesia unor sume de bani, în baza unor date de identificare ale victimelor.

Ba mai mult, deși unii au raportat acest tip de reclame celor de la Facebook, de cele mai multe ori răspunsul companiei Meta a fost, precum cel din captura de mai jos.

Așa că, mare atenție dacă dați peste asemenea texte, majoritatea sunt false, și dacă le dați curs, veți rămâne fără bani.