Declarațiile din ultima vreme, precum și promisiunile SUA de a alimenta Ucraina cu un anume tip de muniție, a declanșat la Kremlin un adevărat val de amenințări. Este un anunţ îngrijorător pentru Europa, iar vestea rea vine de la Kremlin. Citește mai departe și vezi de ce au escaladat tenisunile.
Președintele Joe Biden a apărat, vineri, 7 iulie, ceea ce a spus că a fost o decizie dificilă de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei, o acțiune despre care administrația a spus că a fost esențială pentru luptă și care a fost susținută de promisiunea Ucrainei de a folosi cu grijă genul acesta de muniție.
Decizia a venit în ajunul summitului NATO din Lituania, unde Biden s-a confruntat cu întrebări din partea aliaților privind motivul pentru care SUA ar trimite în Ucraina o armă pe care peste două treimi dintre membrii alianței au interzis-o, deoarece are un istoric de numeroase victime civile.
Este vorba de cel puțin 100 de state ale lumii care au interzi muniția cu dispersie, iar Casa Albă declara că, deși folosesc muniția cu dispersie, curăță zonele unde sunt folosite de restul bombelor rămase.
Mai mulți aliați ai SUA și-au exprimat neliniștea față de decizia Washingtonului de a furniza Ucrainei bombe cu dispersie.
În replică, Kremlinul, prin vocea ministrului apărării, Serghei Șoigu, a amenințat SUA și Ucraina că vor recurge la muniție similară, dacă Ucraina va beneficia de muniția promisă de americani.
”Dacă Statele Unite furnizează muniții cu dispersie Ucrainei, forțele armate ruse vor fi obligate să folosească arme similare împotriva forțelor armate ucrainene ca răspuns.
Trebuie remarcat faptul că Rusia are muniții cu dispersie în serviciu, ca să spunem așa, pentru toate ocaziile.
În același timp, acestea sunt mult mai eficiente decât cele americane, raza lor de acțiune este mai largă și mai diversă”, a subliniat Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării.
Declarația lui Șoigu este un anunţ îngrijorător pentru Europa, iar reacția Kremlinului ar putea fi pusă rapid în practică, dacă SUA va trimite minuție cu dispersie Ucrainei.
Așa cum declara Șogiu, cele trei state nu sunt semnatare ale Convenției privind interzicerea muniției cu dispersie, Convenția fiind adoptată la 30 mai 2008 la Dublin și a fost deschisă spre semnare la 3 decembrie 2008 la Oslo.
Bombele cu dispersie au fost interzise de 123 de țări din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru civili. De obicei, acestea eliberează o mulțime de bombe mai mici care pot ucide fără discriminare pe o suprafață mare.
De asemenea, aceste muniții au provocat controverse din cauza ratei de eșec, sau de ratare, a acestora. Bombele neexplodate pot rămâne pe sol ani de zile și apoi pot exploda fără discriminare.
Biden a declarat vineri, într-un interviu pentru CNN, că a vorbit cu aliații despre această decizie, care face parte dintr-un pachet de ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari.
Decizia a fost rapid criticată de grupurile pentru drepturile omului, Amnesty International afirmând că munițiile cu dispersie reprezintă ”o amenințare gravă la adresa vieții civililor, chiar și mult timp după încheierea conflictului”.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat reporterilor că muniția cu dispersie trimisă în Ucraina a eșuat mult mai rar decât cele folosite deja de Rusia în conflict.
Însă sâmbătă, unii aliați occidentali ai SUA au refuzat să aprobe decizia sa. Întrebat despre poziția sa față de decizia SUA, premierul britanic Rishi Sunak a subliniat că Regatul Unit este una dintre cele 123 de țări care au semnat Convenția privind munițiile cu dispersie, care interzice producerea sau utilizarea acestor arme și descurajează folosirea lor.
Comentariile sale au fost făcute înaintea unei întâlniri cu președintele Biden, care urma să sosească în Marea Britanie înainte de summit-ul NATO în Lituania.