România şi Republica Moldova sunt în pericol? Avertismentul trimis de un important preşedinte european: „Conflictul poate ajunge şi aici”

La începutul acestei luni, mai exact pe 7 martie 2023, președintele Macron a vorbit la telefon cu președintele american Joe Biden. Cei doi președinți au discutat despre situația din Ucraina, și-au reiterat hotărârea de a oferi Ucrainei sprijinul militar necesar atât timp cât va fi necesar pentru a contracara agresiunea rusă, și, de asemenea, au reafirmat obiectivul lor comun de restabilire a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, dar și despre întărirea flancului estic al NATO. În discursurile celor doi președinți, la Varșovia, respectiv la Munchen, au fost readuse în discuție România şi Republica Moldova și dacă sunt în pericol sau nu.

Presiunea războiului și previziunile viitorului

Situația din Ucraina este și mai tensionată în 2023, ca urmare a deciziilor luate de Putin încă de la începutul anului. Un alt motiv pentru care Vladimir Putin anunța pe 21 februarie aceste noi demersuri a fost și vizita suprinză a lui Joe Biden la Kiev, precum și declarațiile acestuia de la Summit-ul de la Varșovia. În declarația președintelui Joe Biden, acesta a făcut referire inclusiv la Republica Moldova, stat în care în aceste zile au loc ample mitinguri pro-ruse, menite să destabilizeze actuala guvernare pro-europeană a președintelui Maia Sandu.

„În timpul împărțirii și opresiunii, când frumosul oraș a fost distrus după Revolta de la Varșovia, în timpul deceniilor de guvernare comunistă, Polonia a rezistat pentru că ați fost uniți. Așa continuă să lupte pentru democrația lor liderii curajoși ai opoziției și poporul din Belarus.

Acesta este modul în care hotărârea poporului moldovean de a trăi în libertate le-a câștigat independența și i-a pus pe drumul spre aderarea la UE. Președintele Sandu se află astăzi aici. Nu sunt sigur unde se află. Dar sunt mândru să fiu alături de dumneavoastră și de poporul iubitor de libertate al Moldovei. Aplaudați-o.”, declara Joe Biden.

Vezi și: Omenirea, mai aproape de cel de-al Treilea Război Mondial? Joe Biden critică ultima decizie radicală a lui Vladimir Putin: „O mare greșeală”

Planul macabru al atacatorului de la Târgul de Crăciun. Ce mesaj a postat înainte de atac

Detalii șocante! Cine este autorul atacului de la târgul de Crăciun din Germania. Zeci de răniți și două persoane au decedat

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Europa trebuie să fie în centrul acestei probleme”

Analiștii au înțeles din acest mesaj faptul că NATO va acorda suport statului moldovean dacă va fi nevoie, iar un alt mesaj era că Republica Moldova s-ar afla în pericol. Cu câteva zile înainte de acest discrus, preșesdintele Franței, Emanuel Macron vorbea la Munchen despre un posibil pericol asupra celor două state, România și Republica Moldova:

„De fiecare dată, Franța a dat prioritate sectoare cu o valoare adăugată mai mare, ținând cont de așteptările Ucrainei: artileria, în special apărarea antiaeriană și un program de formare pentru mii de soldați. Iată de ce am convenit în același timp să ne consolidăm partea noastră de apărare a flancului estic al NATO, în special în România. Aceasta este strategia adoptată încă din primele zile ale conflictului, pentru că am transformat această întărire în acțiuni pe teren, de exemplu pe teritoriul României, încă de la sfârșitul lunii februarie 2022.

(…) În mod evident, Europa trebuie să fie în centrul acestei probleme. Și, după cum știți, nu sunt dogmatic când vine vorba de Europa. Națiuni care nu au aderat niciodată la UE, dar care sunt partenere cu noi în ceea ce privește securitatea și energia și atât de multe alte aspecte. Și națiuni care ar putea aspira să adere la UE, și care sper că ni se vor alătura, dar care se află în prezent în afara granițelor acesteia.

De la Norvegia la prietenii noștri britanici, de la Balcanii de Vest la Moldova și Ucraina. Această comunitate politică europeană este un cadru geopolitic care va contribui la prevenirea crizelor și trebuie să ne gândim la cadrul și arhitectura sa. În acest sens, vreau să exprim tot sprijinul nostru pentru președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care va găzdui următoarea reuniune a Comunității Politice Europene și care se confruntă cu atât de multe provocări.”, declara Macron pe 17 februarie 2023 la Munchen.

România şi Republica Moldova sunt în pericol?

În timpul convorbirii telefonice cu preșledintele american din data de 7 martie a.c., Macron Emmanuel Macron a declarat că Vladimir Putin a ales să ne readucă în epoca imperiilor și a confruntărilor.

Știm acum că Vladimir Putin își pune în practică amenințările, iar acest lucru ne obligă să privim viitorul altfel. Întrebat dacî este îngrijorat pentru țări precum Moldova și Georgia, țări care se află practic în același vid de securitate ca și Ucraina, președintele francez declara:

„Da, bineînțeles, suntem îngrijorați de ceea ce va urma și de aceea pachetul de măsuri adoptat va fi absolut decisiv, inclusiv pentru industria de armament a Rusiei.

Așadar, este important ca acestea să intre în vigoare cât mai repede posibil. Conflictul poate ajunge şi aici”, a mai declarat președintele francez.

În continuarea discuțiilor purtate la Paris, la 8 februarie 2023, cu președintele ucrainean și cancelarul german, președintele Macron a discutat cu omologul său american despre perspectivele pe termen lung ale unei reveniri la pace în Europa. Printre altele, cei doi președinți au discutat și despre România şi Republica Moldova, precum și despre garanțiile de securitate care ar putea fi oferite Ucrainei în acest cadru. De asemenea, președintele Macron a salutat continuarea discuțiilor privind Legea privind reducerea inflației după vizita de stat din decembrie 2022, pentru a se ține seama de impactul legislației asupra țărilor europene.

Vezi și: Emmanuel Macron, decizie dură privind retragerea Marii Cruci a Legiunii de Onoare a lui Vladimir Putin. Liderul rus va exploda de furie

Rusia neagă încercarea de destabilizare din Republica Moldova

Liderii pro-occidentali ai Moldovei se confruntă cu nemulțumirea publică din cauza problemelor economice cauzate în mare parte de blocarea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale anul trecut. Rusia deține deja controlul asupra regiunii transnistrene din estul Moldovei, unde staționează trupe și sprijină rebelii separatiști.

Kremlinul a revocat un decret prin care Rusia se angajase să încheie o înțelegere în Transnistria care să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova. Nervozitatea în capitala Chișinău este tangibilă, de la ministere până în stradă, că această țară de 2,6 milioane de locuitori ar putea fi următorul punct de focar în încercarea Rusiei de a răsturna ordinea europeană de după Războiul Rece.

Cel mai recent plan al Moscovei, cred serviciile de informații moldovenești, este de a alimenta tulburări violente în timpul protestelor antiguvernamentale, folosind provocatori din țările în care sentimentul pro-rus este puternic. Săptămâna trecută, înainte de demonstrațiile planificate împotriva guvernului, Moldova a interzis cetățenilor din Serbia, Belarus și Muntenegru să intre în țară, cu excepția cazului în care pot dovedi că au nevoie de ajutor.

Vezi și: Ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova dacă Putin câştigă războiul din Ucraina. Telefonul pe care liderul rus l-ar primi imediat

Măsura a avut ca scop blocarea a aproximativ 1.000 de fani sârbi ai fotbalului și a cinci boxeri din Muntenegru. Oficialii serviciilor de informații au suspectat că printre aceștia se aflau agenți ruși, iar grupările pro-ruse au mobilizat și chiar plătit demonstranți împotriva guvernului încă din toamnă.

„Rusia a încercat să ne răstoarne în toamnă. Acum, Rusia își diversifică modul de operare. Din moment ce nu au putut mobiliza suficienți localnici pentru a avea revolte violente, au apelat la străini.”, a declarat Andrian Cheptonar, deputat al Partidului Acțiunii și Solidarității, aflat la guvernare, și fost ofițer de contrainformații.

Strategia Moscovei în Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, s-a axat pe provocarea unei crize economice prin întreruperea aprovizionării cu gaze naturale și apoi pe exploatarea consecințelor politice. Guvernul de la Chișinău și-a menținut cursul pro-occidental, dar presiunea populară în creștere a forțat o remaniere a conducerii.

Sarcina noului prim-ministru Dorin Recean, fostul consilier pentru securitate națională al Maiei Sandu, este de a aborda criza economică și de a preveni eforturile de subversiune ale Rusiei. Cea mai mare teamă a Republicii Moldova este că, dacă Moscova câștigă războiul din Ucraina, ar putea fi următoarea țară care ar putea suferi o invazie rusă.