Suntem la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 și, sperăm, ca multe din secretele de culise ale acelor evenimente să iasă la suprafață și să se elucideze, odată pentru totdeauna misterul acelor zile tragice. Printre aceste mistere se numără și nefasta zi de 25 decembrie 1989, când soții Ceaușescu au fost executați într-o unitate din Târgoviște. Cel care a executat acel ordin se numește Ion Boeru, iar astăzi încercă, din perspectiva sa, să aflăm povestea acelei zile.
Boeru, acum în vârstă de 56 de ani, vorbește foarte rar despre cele întâmplate în ziua de Crăciun 1989. Nu a povestit încă fiicei sale, Andria, de nouă ani, că el a fost omul care l-a ucis pe Ceaușescu, punând capăt unui regim brutal a cărui notorie poliție de securitate a ucis mii. Parașutistul Ionel Boeru își poate aminti în mod viu ziua în care dictatorul român Nicolae Ceaușescu a murit cu un sfert de secol în urmă – pentru că el a fost călăul. Boeru spune că au fost cele 29 de gloanțe de la pușca sa AK-47 care l-au ucis pe președinte și pe soția lui nemiloasă, Elena, când au fost aliniați lângă un zid din curte și executați de plutonul de execuție. Apoi căpitan de armată, Boeru își amintește cum tiranul în vârstă de 71 de ani era îmbrăcat elegant și mirosea puternic a colonie, în schimb, Elena Ceaușescu avea un miros înecăcios. Ultimele cuvinte ale lui Ceaușescu au fost: „Trăiască Republica Socialistă România, independentă și liberă”, spune Boeru.
Boeru, acum în vârstă de 56 de ani, vorbește foarte rar despre cele întâmplate în ziua de Crăciun 1989. Nu a povestit încă fiicei sale, Andria, de nouă ani, că el a fost omul care l-a ucis pe Ceaușescu, punând capăt unui regim brutal a cărui notorie poliție de securitate a ucis mii. S-a întors la mormântul lui Ceaușescu cu cei de la Daily Mirror pentru o vizită. El a fost acolo doar de două ori înainte. Privind mormântul, el spune liniștit: „Nu am niciun regret, niciun regret. Da, sunt sigur că gloanțele mele i-au ucis pe amândoi. Nu este un lucru de mândrie, dar este ceea ce s-a întâmplat.”
Apoi, în detaliu le-a povestit celor de celebra publicație, ce s-a întâmplat în acea zi acoperită cu amărăciune rece în 1989, o mare parte din care nu s-a mai spus niciodată. Căderea Cortinei Comuniste de Fier în Europa de Est a început în 1989, când o victorie electorală a Solidarității din Polonia a condus la un val de revoluții pașnice în Ungaria, Germania de Est, Bulgaria și Cehoslovacia. Doar în România, lupta pentru democrație a avut ca rezultat vărsarea de sânge, când Ceaușescu a ordonat personal trupelor să dea foc manifestanților. Peste 1.100 au fost uciși în trei săptămâni de revoluție, în decembrie, înainte că tiranul să fie răsturnat după 22 de ani în funcția de șef al statului.
Ceaușescu și soția sa au fugit din capitală cu elicopterul pe 22 decembrie, temându-se pentru viața lor. Au ajuns până la Târgoviște, un oraș mic, unde au fost nevoiți să aterizeze. Încercând să se refugieze într-un institut tehnic agricol, au fost închiși și arestați. Trei zile mai târziu, Boeru era una dintre cele numai 15 persoane din interiorul unei săli de judecată minuscule de la Bază Militară 01417 din Târgoviște, în timp ce Ceauşescu s-a confruntat cu un proces secret, acuzat că a ordonat moartea a 60.000 de persoane și a sascuns până la un miliard de dolari în conturi bancare străine.
„Am fost în sala de judecată și aveam ordine să-l execut pe Ceauşescu dacă ar exista vreo încercare de salvare a acestora. Aveam arma la piept – îi priveam în permanență. Am ascultat cu urechea când judecătorii au decis verdictul și în timpul deliberărilor. Ceaușescu i-a spus soției sale că el crede că vor fi achitați. Vorbeau foarte blând. El o atingea adesea sau îi mângâia piciorul pentru a o liniști. Apoi, judecătorii s-au întors și au spus că sunt vinovați. Au pronunțat sentința „Pedeapsa capitală” apoi au plecat.”, spune Ion Boeru
Sentința urma să fie executată imediat. „Acum eram doar trei în cameră, Ceaușescu a spus că a fost trădat de generalii săi – unul dintre ei a fost în instanță jucându-se cu un avion de hârtie. Îmi amintesc că a fost întrebat unde sunt conturile sale bancare, unde și-a păstrat banii. El a spus că nu are niciunul. În mod bizar, un colonel a adus apoi niște injecții cu insulină pentru Ceauşescu, acesta fiind diabetic.”
„A fost ciudat când a fost pe punctul de a fi ucis, mi s-a ordonat să-i scot separat și să-i împușc. Dar m-au rugat să îi las să moară împreună și această cerere a fost acceptată. Trei soldați au intrat cu funii și le-au legat brațele la spate. Eu și un alt soldat l-am luat pe Ceaușescu, iar alți doi au luat-o pe Elena Ceaușescu. Am ieșit în aer liber, mai întâi cu Ceaușescu și am făcut stânga pentru a ajunge la punctul de execuție. Eram la jumătatea drumului când s-a oprit și a început să murmure și să cânte primul vers din Internaţională. Apoi a strigat: „Trăiască Republica Socialistă România. Independentă și liberă.”
„Un soldat de serviciu care a fost poreclit „Micuța Mașină” a strigat la soția lui Ceauşescu, iar ea l-a înjurat. I-am dus la zid, ne-am întors, am făcut șase pași înapoi, apoi ne-am întors – și am observat că un soldat a rămas în urmă lângă Ceauşescu. „Nu părea să realizeze ce se va întâmpla. Știam că aveam 29 de gloanțe. Le-am amintit colegilor să pună armele pe automat și când am dat comandă au tras. Am tras primele focuri – trei rafale ale AK-47. În timpul primei rafale l-am văzut pe Ceaușescu căzând în genunchi și răsturnându-se pe spate. Primele gloanțe i-au intrat în picioare și, în timp ce arma urca, au intrat în partea superioară a corpului său.
”Am tras următoarea rafală către ea. A căzut la stânga ei. Unul dintre colegii mei a uitat să treacă arma pe automat și a tras. Cred că a fost traumatizat. Sunt sigur că gloanțele mele i-au ucis pe amândoi. M-am temut că voi fi împușcat în continuare. Am ridicat arma în aer și am strigat: „Asta este pentru colegii mei din București și pentru toți cei din Timișoara”, unde au fost uciși mulți oameni.” Când cuplul stătea mort, Boeru a auzit împușcături de la alți soldați care erau în apropiere.
Cuplul a fost apoi pus în sicrie și transportate la un elicopter. La bord era atât de puțin spațiu încât un soldat a trebuit să stea deasupra trupurilor, în timp ce se refugiau înapoi în București. În cele din urmă au reușit să predea cadavrele altor soldați și să se întoarcă la baza lor. Țara era în criză și Boeru se temea că ar putea fi ucis în orice moment.
„Trebuia să fie un secret ce s-a întâmplat, dar când ne-am întors la bază, toată lumea știa. Era noaptea de Crăciun, așa că ni s-a permis să bem. Mi s-a dat o sticlă de coniac românesc. Am băut-o aproape într-o singură înghițitură. Apoi m-am dus la culcare. Am dormit doar două-trei ore, apoi m-am trezit la cină. Nu mă simțeam foarte bine și am băut votcă. De obicei era interzis.”, spune el.
Imaginile și materialele video ale cadavrelor celor doi au provocat o senzație în jurul lumii de Crăciun. Boeru a părăsit armata în 2002 și acum locuiește într-un oraș mic, în apropiere de București. Este tată de trei ani. Fiicele sale mai mari, Ilona, de 31 de ani, și Maria, de 29 de ani, care lucrează în industria turismului la Londra, sunt din prima căsătorie, divorțând de prima soție imediat după execuție.
„Prima mea soție nu a fost de acord cu ce s-a întâmplat. Se temea că va fi răzbunare. A fost un motiv major pentru despărțirea noastră. M-am căsătorit din nou, dar fetița de nouă ani nu știe nimic despre asta, dar ar putea afla în orice moment. Soţia mea este speriată de asta… cum va reacţiona fiica noastră. ”, spune el cu tristețe.
Ionel Boeru consideră că gloanțele sale au ajutat să pună capăt dominației comuniste a Europei de Est, iar acțiunea sa decisivă în execuția sângeroasă a fost de asemenea un bine pentru cariera sa.
„Am fost promovat de la căpitan la locotenent-colonel și toată lumea era geloasă, dar, per total, sunt mândru că am jucat un rol în revoluție”, a mai spus Boeru.