Planul pe care îl au BCR și Raiffeisen în România după scandalul Schengen. Ce vor să facă austriecii acum

Luna decembrie a anului trecut a adus pentru România un surprinzător „nu” din partea Austriei, privind aderarea la spațiul Schengen. Reacțiile ulterioare ale factorilor politici și sociali au generat adevărate boicoturi împotriva companiilor cu capital austriac din România. Printre cele vizate se numără și două mari bănci comerciale, BCR și Raiffeisen, amândouă cu capital majoritar austriac, precum și gigantul OMV pus acum sub presiune de autorități pentru a plăti taxa de solidaritate. Deși presiunile nu au trecut, am aflat care este planul pe care îl au BCR și Raiffeisen în România după scandalul Schengen.

Boicotul românilor împotriva BCR și Raiffeisen

Ziua de 8 decembrie 2022 avea să reprezinte, așa cum am mai spus, unul din cele mai usturătoare eșecuri diplomatice românești, după ce România nu reușea să convingă Austria și Țările de Jos că merită să fie acceptată în spațiul Schengen. Factorii politici români, precum și o parte din cei europeni au avut reacții dure pe marginea votului Austriei, în ceea ce privesc Țările de Jos, reprezentații țării schimbându-și optica.

Pe plan local, marile companii active în piață, cu capital majoritar austriac, aveau să fie puse sub presiune, iar boicoturile anunțate pe rețelele de socializare și în spațiul public nu au întârziat să apară. Astfel că, cel puțin 3 mari bănci comerciale au resimțit aceste presiuni, fiind vorba de băncile BRD-Groupe Societe Generale, BCR și Raiffeisen.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

5 ani fără Cristina Țopescu. Care a fost ultimul mesaj postat de jurnalistă, înainte să moară

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Atât instituții administrative, precum primaria Cluj, cât și simpli români luau decizia de a nu mai colabora cu aceste trei bănci, retrăgându-și economiile din băncile austriece și transferându-le către alte bănci. Un alt gigant austriac, OMV, devenea generatorul implementării unei noi legi, de fapt o directivă europeană, cunoscută sub numele de taxa de solidaritate, având ca target marile corporații energetice.

Numai că OMV anunța că nu va plăti această taxă în România, având în vedere că profitul este sub media specificată în lege, iar un alt motiv era că deja plătise taxa în Austria, amândouă fiind țări membre UE. Presiunea asupra OMV avea să fie și mai mare odată cu anunțatele inspecții ANAF, ceea ce este un abuz al autorităților, indiferent despre ce companie am vorbi, în realitate aceste acțiuni creând un precedent extrem de periculos.

Vezi și: Ilie Năstase, despre boicotul perfect pentru Austria după episodul Schengen: „De ce să-i pedepsim pe cei care sunt în România, pe privați?”

Care este planul pe care îl au BCR și Raiffeisen în România după scandalul Schengen

Dar, revenind la BCR și Raiffeisen, zilele acestea s-a aflat care este planul pe care îl au BCR și Raiffeisen în România după scandalul Schengen, alături de cealaltă bancă austriacă, BRD. Conform unor surse din Primăria Generală a Capitalei, BCR și Raiffeisen alături de BRD-Groupe Societe Generale este singurul grup de bănci care a depus un caiet de sarcini de licitație pentru refinanțarea unei datorii a PMB în valoarea totală de 555 de milioane de euro, ia cele trei bănci ar putea refinanța această datorie prin emiterea și vânzarea de obligațiuni bancare.

Împrumutul de peste 500 de milioane de euro era făcut în anul 2020 de PMB, iar banii veneau de la  Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), iar scadența împrumutului este în aprilie anul acesta. În caietul depus de BCR și Raiffeisen, alături de BRD, este precizat faptul că „Se vor realiza demersurile pentru ca obligațiunile municipale să fie admise la tranzacționare pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București, sectorul Titluri de Credit. Obligațiunile urmează a fi emise cel târziu la data de 21.04.2023, până la această dată realizându-se inclusiv decontarea, în funcție de condițiile pieței”. Cele trei bănci, de altfel singurele care au depus această ofertă, ar deveni principalul creditor al PMB, prin prelurea creanțelor de la BERD, în urma vânzării de obligațiuni bancare către banca europeană.