OMV, reacţie despre taxa de solidaritate cerută de statul român. Compania a încasat profituri uriaşe: „Nu o datorăm”

De la începutul crizei energetice, în septembrie 2021, 705,5 miliarde de euro au fost alocate și rezervate în toate țările europene pentru a-i proteja pe consumatori de creșterea costurilor energiei. Pe plan local, guvernul a luat, la rândul său, măsuri de protecție pentru cosumatori, dar în realitate măsurile nu au ajutat cu mult. În acest context, guvernul Ciucă anunța un nou proiect de lege, „Taxa de solidaritate” pentru marile companii energetice, iar OMV a reacționat încă de la început, astăzi reiterându-și poziția oficială în raport cu această taxă.

Răspunsurile politicii fiscale europene la criza energetică

Creșterea actuală a prețurilor angro la energie în Europa a determinat guvernele să ia măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul direct al creșterii prețurilor.  În timp ce politicile la nivel regional pot avea un impact considerabil asupra consumatorilor, de exemplu în Belgia, în majoritatea țărilor Uniunii Europene atât reglementările energetice, cât și taxele sunt stabilite la nivel național.

În mod similar, măsurile pe termen lung pentru a contracara volatilitatea prețurilor la energie sunt, de asemenea, extrem de importante. Ca uramre a crizei se lua decizia formării așa-zisei „Platforme energetică a UE”, care cnform specialiștilor ar putea deveni un instrument de urgență eficient pentru achiziționarea comună de gaze, și ar putea deveni o opțiunie a Europei pentru a aborda criza de pe piețele energetice.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

5 ani fără Cristina Țopescu. Care a fost ultimul mesaj postat de jurnalistă, înainte să moară

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Anul trecut Comisia Europeană și UE puneau în discuție „Taxa de solidaritate” aplicabilă firmelor de petrol și gaze în timpul crizei energetice. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vorbea de această taxă încă din vara lui 2022, iar ulterior, conform documentului pus în discuție, pe 12 septembrie 2022, companiile de petrol și gaze vor trebui să își împartă profiturile excedentare pentru a ajuta gospodăriile și industriile europene să facă față facturilor la energie.

Proiectul de propunere a Comisiei Europene vizează toate cele 27 de țări ale UE, prin introducerea unei „contribuții de solidaritate” pentru industria combustibililor fosili. Companiile din domeniul petrolului, gazelor, cărbunelui și rafinării ar trebui să aducă o contribuție financiară bazată pe „profiturile excedentare impozabile realizate în anul fiscal 2022”, potrivit Euractiv.

Sistemul temporar, Regulamentul (UE) 2022/1.854 al Consiliului votat în 6 octombrie 2022, ar urma să strângă bani pentru a ajuta guvernele să atenueze criza energetică din Europa prin măsuri precum sprijinirea gospodăriilor și a întreprinderilor cu facturi ridicate, sprijinirea industriilor energointensive, reducerea consumului de energie în UE și creșterea gradului de autosuficiență a Europei în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Planurile au fost prezentate  în iunie de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că o contribuție de solidaritate din partea companiilor petroliere și de gaze ar ajuta la sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și ar fi destinată investițiilor în energie curată, ulterior devenind document oficial, Regulamentul (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022.

Vezi și: Reacția de la Bruxelles pentru România: Plătește OMV Petrom taxa de solidaritate?

„Taxa de solidaritate” și reacțiile din România

La scurt timp după anunțul făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen din iunie anul trecut, guvernul de la București iniția un proiect de lege, prin care se dorea implementarea acestei măsuri temporare, „Taxa de solidaritate” pentru marile companii energetice din piața locală, printre care și OMV Petrom, companie cu acționariat austriac. Draftul de proiect enunța și condiția ca cifra de afaceri a acestora să fie mai mare de 1 milion de euro.

Coincidență sau nu, reiterarea intenției guvernului de a implementa „Taxa de soldiaritate” a venit și după schimbarea politicii Austriei cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, din noiembrie, iar ulterior, după votul din 28 decembrie, măsura a părut, cel puțin prin ochii OMV Petrom, ca ă măsură cu țintă clară împotriva acestei companii.

La final de an, guvernul emitea OUG 186/2022, privind suprataxarea marilor contribuabili, „Taxa de solidaritate” intrând în vigoare la data de 29 decembrie 2022, pentru implementarea Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022, iar OMV Petrom declara la acel moment că „în actualizarea comercială din trimestrul 4 se așteaptă să nu fie supusă contribuției de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având mai puțin de 75% din cifra de afaceri în domeniile definite: extracția de țiței, extracția de gaze naturale, extracția de cărbune și activitatea de rafinare”. Tot atunci OMV precizaa că deja plătise aceași taxă, dar în Austria, având în vedere că face parte din comunitatea europeană.

Vezi și: „Ajunge! Nu ne putem lăsa umiliți din nou”. Reacția lui Rares Bogdan dupa ce OMV-Petrom a anunțat că nu plăteste taxa de solidaritate în România

OMV Petrom reacționează pe marginea OUG „Taxa de solidaritate”

Deși supuși presiunii legale, prin OUG 186/2022, OMV Petrom și-a ractualizat poziția sa față de acest cadru legal și în cursul zilei de astăzi într-un comunicat oficial, în care a reluat afirmațiile făcute la momentu votării OUG 186/2022, declarând că, deși are un profit record de 2,1 miliarde euro în 2022, nu va plăti taxa în România:

„Ordonanța de Urgență 186/2022 care a pus în aplicare Regulamentul European 1854/2022 stabilește ca fiind în scopul contribuției de solidaritate contribuabilii care au cel puțin 75% în sectoarele de activitate de țiței, de gaze naturale, cărbune și rafinării.

Precizând codurile CAEN care se referă la acest activități, OMV Petrom are activități și în alte sectoare, care activități au alte coduri CAEN, respectiv activități în zona de comercializare, produse petroliere, gaze naturale și electricitate, dar și producție de electricitate, de aceea în baza OUG 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective, sub 75%, astfel nu datorăm această taxă”, a precizat o reprezentantă a OMV Petrom.

Reamintim că ANAF, ca urmare a situației conflictuale, anunța demararea controalelor la marile companii energetice, iar OMV Petrom era una din primele companii vizate de aceste controale, compania declarând că „În situația în care din motive pe care nu le putem vedea la acest moment ANAF ar ajunge la o altă concluzie, bineînțeles că vom plăti așa cum plătim întotdeauna toate taxele contribuțile, acolo unde suntem obligați și trebuie să le plătim”.