În primul an de libertate, 1990, Banca Națională a României era reorganizată, reluându-și funcțiile de bancă centrală. În același an, Monetăria Statului și Imprimeria BNR au devenit agenții autonome care raportează și astăzi Băncii Centrale. Un an mai târziu, în ianuarie 1991, BNR a lansat prima sa bancnotă. Era vorba de prima emisiune de după Revoluția din decembrie 1989, cu o valoare nominală de 500 de lei. Imaginea aleasă pentru a fi imprimată pe această bancnotă era a celebrului sculptor român, Constantin Brâncuși.
După schimbarea regimului politic din 1989, pe emisiunile monetare românești sunt reprezentate portretele unor personalități marcante ale culturii românești. Este vorba de scriitori, artiști, muzicieni, inventatori, oameni care au lăsat o moștenire prețioasă de valori materiale și spirituale.
Prima emisiune de bancnote postrevoluționare, din ianuarie 1991, ilustrase, pentru prima dată în istoria monetară românească, portretul lui Constantin Brâncuși. Pe bancnota de 500 de lei, emisă mai întâi în ianuarie 1991 și apoi în luna aprilie a aceluiași an, este reprodusă o imagine a sculptorului în spațiul său de lucru.
Autorul desenului este gravorul Octavian Penda, de asemenea un cunoscut artist român, a cărui semnătură și monogramă apar pe fața bancnotei tipărite la Imprimeria Băncii Naționale a României. Culorile dominante ale acestor emisiuni sunt maro, albastru-verde și galben.
Octavian Penda a reinterpretat probabil cel mai cunoscut autoportret fotografic al lui Brâncuși realizat în atelierul său din Paris. Astfel, pe bancnotă, Brâncuși este ilustrat așezat pe „Masa Tăcerii”, având alături de el unelte, un scaun și un fragment din „Coloana Infinitului” în spatele său. Acestea sunt trei dintre elementele ansamblului în aer liber realizat de Brâncuși în Târgu Jiu.
Una dintre lucrările sale este ilustrată și pe noua bancnotă de 500 de lei emisă în decembrie 1992. Bancnota a fost tipărită tot la Tipografia Băncii Naționale a României, iar desenul a fost realizat din nou de Octavian Penda. De data aceasta însă, culorile dominante sunt gri deschis, albastru și roșu-maroniu.
Pe fața bancnotei sunt ilustrate portretul semiprofil al lui Brâncuși, mai tânăr decât în reprezentarea de pe bancnota din 1991, „O pasăre măiastră”, un fragment din „Coloana Infinitului” și o multitudine de elemente decorative, stilizări ale mai multor lucrări ale sculptorului, unele dintre acestea fiind reluate și pe reversul bancnotei.
Cel care va deveni unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX s-a născut la 19 februarie 1876 în satul Hobița, județul Gorj. În copilărie îi plăcea să cutreiere pădurile și câmpurile să facă capete umane din lut, să cioplească lemnul.
Și-a păstrat pasiunea din copilărie de a sculpta direct, folosindu-o mereu și mereu și transformând-o în tehnică de lucru atunci când a ajuns la maturitatea artistică. Cioplirea directă în blocuri de lemn sau de piatră, fără modele și mulaje preconcepute, era tehnica preferată a lui Brâncuși, prin care putea ajunge la simplitatea ireproșabilă a formelor sale.
„Sculpturile lui Brâncuși nu sunt lucrări abstracte, ci mai degrabă reprezentative. Majoritatea dintre creațiile lui Constatin Brâncuși reprezintă însăși esența subiectului ales. În arta sa găsim animale, oameni sau obiecte, în forme simplificate, lipsite de orice ornamente sau detalii inutile.
Brâncuși a încercat să reprezinte materia redusă la esența vizibilă. Și de aceea, de-a lungul anilor, a creat mai multe versiuni ale aceluiași subiect.”, spun criticii de specialitate.
Printre temele pe care le-a repetat aproape obsesiv se numără „Domnișoara Pogany”, „Măiastra” sau „Cocoșul”. Versiuni ale acestor lucrări considerate reprezentative pentru opera artistului sunt ilustrate pe bancnotele emise de Banca Națională a României.
La 30 de ani de la prima emisie post-decembristă, bancnota de 500 de lei cu chipul lui Brâncuși valorează extrem de puțin. Colecționarii numismatici spun că valoarea acesteia nu este mai mare de 35 de lei. Așa că, dacă vreți să aveți în colecția de bancnote și monezi, celebra hârtie de 500 de lei emisă în 1991, vă va costa puțin mai mult, decât un pachet de țigări.