Bucureștiul este printre cele mai aglomerate orașe din Europa și, prin urmare, poluarea depășește standardele admise de Uniunea Europeană. Totuși, România nu raportează Comisiei Europene date complete despre cât de toxic este aerul în marile orașe.
Chiar dacă nu ai dat vreodată importanță acestui aspect, poluarea există și te afectează în fiecare zi prin calitatea aerului care e tot mai scăzută. Odată cu prima zăpadă, poluarea devine vizibilă.
Dacă te-ai întrebat cândva de ce Capitala are zăpadă neagră și nu albă, cum ar fi normal, răspunsul îl găsești în toxinele din atmosferă și de pe asfalt.
Omătul e imaculat doar în primele ore/zile după ce se așterne. Pe șosele și marile bulevarde, totul se transformă într-o mizerie combinată cu uleiuri de motor, noroi, pietriș din asfaltul care se dezintegrează în fiecare iarnă. Dar, zăpada este deja îmbâcsită cu substanțe toxice din atmosferă chiar din momentul când ajunge la sol.
Sursele de poluare sunt nenumărate: automobile (câte 600 de mașini la fiecare mie de locuitori), șantiere organizate ilegal, CET-urile care sunt printre cei mai mari poluatori și, nu în ultimul rând, centralele termice individuale, care au devenit tot mai numeroase.
De aceea ai să vezi cum zăpada căzută prin ianuarie sau februarie rezistă în nămeți pe marginea drumului până la sfârșitul lui aprilie, chiar dacă afară sunt și temperaturi de 15 grade sau mai mult. Zăpada comasează cu uleiurile de la mașini, noroiul și gunoaiele de pe străzi, carburanți arși și toate ajung în canalizare, după ce se topesc, sau rămân tot pe trotuare și șosele.
Primăvara și vara, străzile se usucă și devin prăfuite, iar acele particule toxice le inspiri tu, sau îți ajung pe covrig sau pe șaorma pe care o mănânci pe stradă.
Reprezentanții Primăriei Capitalei se laudă că urmează să fie introduse autobuze noi, Euro 6, dar sunt tot diesel. În doar doi ani, la modul în care sunt rulate de șoferii STB, vor ajunge să polueze la fel ca o mașină Euro 3 sau mai jos de atât.
În mod ironic, la următoarea ședință din cadrul Primăriei Capitalei se vor tăia din bugetul alocat mediului aproape 29 de milioane de lei.
Spațiile verzi sunt tot mai puține, la fel și copacii. Capitala încă supraviețuiește cu oxigenul de la pomi bătrâni de peste 40 – 50 de ani, și aceștia ciuntiți incorect în fiecare primăvară de muncitorii necalificați de la spații verzi.
În Europa, există peste 2.000 de stații de măsurare a calității aerului. Dintre toate statele membre UE, puține aleg să nu raporteze date despre gradul de poluare. Printre ele, se numără, evident, și România.
Țara noastră este mai “verde” decât multe alte state europene, dar marile orașe sunt adevărate pericole biologice.