Portul București: pe cine plătește statul să lege Capitala de Dunăre

Guvernul Dăncilă vrea să reia vechiul proiect al lui Nicolae Ceaușescu de a face din București port la Dunăre. Premierul spune că deja a găsit investitorul care va finaliza proiectul.

În timpul vizitelor sale prin Orientul Apropiat, premierul Viorica Dăncilă a fost lovită de o revelație și a găsit un posibil investitor străin pentru a reîncepe și finaliza vechiul vis al lui Nicolae Ceaușescu de a face din București port la Dunăre.

Este vorba de compania DP World, din Emiratele Arabe Unite, care ar avea planuri de investiții grase în România:

Împăcarea momentului în România, nimeni nu le dădea vreo șansă să fie împreună. Mesajele subtile trimise de vedete

Gene Hackman, considerat vinovat pentru sfârșitul tragic al lui și al soției sale, Betsy Arakawa: „Dacă n-ar fi fost atât de încăpățânat

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din gimnastică. Imaginile au scăpat pe net

„Ne-am întâlnit cu DP World, lider mondial în domeniul logistic, operator a peste 70 de porturi în 41 de ţări şi care deţine 9% din transportul internaţional de containere. Compania are în plan să investească peste 100 de milioane de dolari în parcuri logistice şi industriale la Curtici, Aiud, Craiova, Constanţa, Bucureşti şi judeţul Prahova. De asemenea, sunt interesaţi de construcţia portului Bucureşti pe canalul Dunăre – Bucureşti şi vor veni chiar săptămâna viitoare în primele discuţii”, a declarat premierul României.

Proiectul nu este însă susținut decât de PSD. Călin Popescu Tăriceanu s-a arătat neîncrezător în viitorul canalului Dunăre-București și crede că statul va investi degeaba.

Bucureștiul port la Dunăre a fost considerat un plan utopic de guvernele care s-au succedat după 1989, de aceea proiectul a fost abandonat.

Problema este că lucrările la canalul Dunăre-București începuseră deja în anii ‘80, dar după Revoluție, s-a furat tot ce s-a putut din infrastructura care fusese pregătită.

Canalul ar fi trebuit să lege Capitala de Oltenița și ar fi urmat amenajarea albiei râului Argeș. Canalul are o lungime de 73 de kilometri și o lățime de 80 de metri. Azi, nu mai există dalele de beton, cărămizile, șinele macaralelor care ar fi trebuit să descarce ambarcațiunile.

Este un proiect pe care statul, în actuala situație, nu l-ar putea finaliza nici măcar în gând. Dar, cu un investitor străin, poate lucrurile vor evolua mai bine. Și, având în vedere că vorbim de o companie care vine dintr-o țară unde se construiesc insule artificiale, deci cu experiență în infrastructura maritimă și fluvială, poate că Dăncilă a făcut, în sfârșit, o înțelegere benefică. Sigur, construcția va avea prețul ei, pe care încă nu-l știm.