Dacă circuli cu metroul cu siguranță ai simțit măcar o dată că te sufoci, că îți este prea cald și nu poți să respiri, pentru că aerul e plin de praf. Uite care este explicația.
Aerul pe care îl respirăm la metrou este de 10 ori mai nociv decât cel din cea mai aglomerată intersecție din Capitală. În afară de poluarea aerului, în orele de vârf și concentraţia de dioxid de carbon este periculos de ridicată.
Concentraţia de pulberi în suspensie din metroul bucureștean, adică periculos, este uriaşă. În timp, inhalarea de particule nocive poate duce chiar la apariția cancerului.
Libertatea a testat calitatea aerului din metroul din București, pe Magistrala 4, care face legătura între Gara de Nord şi Străuleşti. Rezultatele au arătat că fie că mergi la un concert rock, fie că aștepți metroul în acel punct, nivelul de zgomot este aproape la fel de intens. Cauza este folosirea unor trenuri foarte vechi.
Calitatea aerului a fost testată cu ajutorul unor aparate folosite de specialişti. Cea mai gravă situaţie este pe Magistrala 2, între Berceni şi Pipera. În staţia de la Piaţa Unirii 2 s-au înregistrat, puţin după ora 9, nu mai puţin de 680 micrograme de particule în suspensie pe metrul cub (PM10). Mai mult de jumătate dintre aceste particule sunt mai mici de 2,5 microni.
Aceste particule de praf sunt atât de subţiri, încât pătrund adânc în plămâni. Organismul le consideră bacterii şi încearcă să le distrugă. Pe termen scurt, se produce o inflamare a ţesutului pulmonar. Însă, pe termen lung, poate apărea cancer. Explicațiile au fost furnizat de medicul pneumolog Florin Mihălţan.
În 2011, statul a stabilit ca limita maximă de particule în suspensie PM 10 să fie de cel mult 50 micrograme pe metru cub, iar PM 2,5 de maximum 25 micrograme/m3. În aproape toate staţiile de metrou, unde a fost analizată calitatea aerului, aceste valori sunt cu mult depăşite.
Situația este la fel de gravă și în vagoanele de metrou. Pe Magistrala 2, s-au înregistrat valori de peste 500 μm/m3 în cazul PM10 şi peste 300 μm/m3 în cazul PM 2,5. Adică, de peste 10 ori mai mari decât limitele până la care se consideră că nu este pusă în pericol sănătatea oamenilor.