Tropicele ar putea fi rescrise până în 2050. Schimbări de 3,3 milioane de ani, comprimate în câteva decenii

Schimbările climatice ar putea transforma vegetația tropicală într-un ritm fără precedent. Un studiu publicat în Journal of Biogeography arată că modificările produse până în 2050 ar putea fi comparabile cu cele prin care tropicele au trecut în ultimii 3,3 milioane de ani. Diferența uriașă este viteza. Procese care s-au desfășurat cândva pe parcursul erelor geologice s-ar putea produce acum în numai câteva decenii.

Zonele tropicale ocupă mai puțin de o treime din suprafața planetei. Ele adăpostesc însă peste jumătate dintre speciile cunoscute. Pădurile, savanele, zonele umede și deșerturile formează ecosisteme extrem de complexe. Echilibrul lor depinde de temperatură, precipitații și stabilitatea climei.

Cercetătorii au reconstruit milioane de ani de vegetație

Echipa de cercetători de la Universitatea Federală din Minas Gerais, Brazilia, a analizat evoluția vegetației tropicale din ultimii 3,3 milioane de ani. Specialiștii au combinat date din satelit, informații paleoclimatice și algoritmi de învățare automată. Au fost urmărite 11 perioade importante, de la sfârșitul Pliocenului până în prezent.

Rezultatele arată cât de mult s-au modificat ecosistemele în trecut. În urmă cu aproximativ 3,2 milioane de ani, temperatura medie globală era cu aproape patru grade Celsius mai ridicată. Pădurea Amazoniană ocupa atunci mai puțin de jumătate din suprafața actuală. Pădurea Atlantică era redusă la mai puțin de 5% din întinderea sa potențială.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Savanele acopereau regiuni în care astăzi se găsesc păduri dense. Sahara nu avea nici ea forma actuală. În timpul Pliocenului, părți importante ale regiunii erau acoperite de arbuști și vegetație rară. Africa a fost continentul tropical care a trecut prin cele mai ample transformări în perioada analizată.

Datele completează avertismentele privind felul în care Pământul ar putea arăta în anul 2100. Schimbarea vegetației nu înseamnă doar dispariția unor copaci. Ea poate afecta precipitațiile, temperaturile locale, sursele de hrană și capacitatea ecosistemelor de a absorbi dioxidul de carbon.

Amazonul ar putea pierde peste o treime din păduri

Proiecțiile pentru 2050 sunt îngrijorătoare. În scenariul cu emisii foarte ridicate de gaze cu efect de seră, temperaturile din regiunile tropicale ar putea crește cu două până la patru grade Celsius. În Amazon, încălzirea ar putea ajunge la patru grade.

Vezi și:

„Floarea diavolului” care trăiește fără lumina Soarelui. Planta bizară descoperită de oamenii de știință în Thailanda

ONU avertizează că planeta va depăși inevitabil pragul critic de 1,5°C. Ce urmează pentru climă și de ce fiecare zecime de grad contează

Temperaturile mari și seceta ar putea transforma treptat pădurile dense în zone cu vegetație deschisă. Amazonul ar putea pierde peste o treime din suprafața sa împădurită. Arhipelagul Malay, care include Indonezia, Malaezia, Filipine și Papua Noua Guinee, ar putea pierde peste 40% din păduri.

Această regiune a fost una dintre cele mai stabile zone tropicale ale planetei. Aproape o treime din pădurile sale au rezistat timp de peste trei milioane de ani. Tocmai această stabilitate poate deveni o vulnerabilitate. Multe specii de aici nu au fost obligate să se adapteze unor schimbări climatice rapide.

Aproximativ 22% dintre regiunile tropicale analizate au rămas stabile de-a lungul întregii perioade. Ele au funcționat ca refugii naturale pentru biodiversitate. Numeroase plante și animale nu există în alte locuri. Dispariția acestor refugii ar putea accelera pierderea speciilor și ar agrava actuala criză climatică.

Viteza schimbării este marele pericol

Transformările climatice din trecut au avut loc lent. Speciile au avut mii sau sute de mii de ani pentru a migra, a se adapta sau a evolua. Chiar și în aceste condiții, unele animale nu au supraviețuit. Printre ele s-au aflat leneșii uriași, mastodonții și tatuii de dimensiuni impresionante din America de Sud.

Acum, o modificare de amploare similară ar putea avea loc până în 2050. Plantele nu se pot deplasa rapid. Animalele își pot pierde hrana și habitatul. Pădurile degradate absorb mai puțin carbon, iar temperaturile ridicate intensifică incendiile și seceta.

Studiul analizează un scenariu cu emisii ridicate. Concluziile nu reprezintă, așadar, un viitor inevitabil. Reducerea emisiilor ar putea limita amploarea transformărilor. Miza nu este doar protejarea peisajelor exotice. Impactul încălzirii globale asupra agriculturii și a resurselor de apă ar putea ajunge direct în viața oamenilor.

Comparația cu 3,3 milioane de ani nu descrie durata schimbării care urmează. Ea arată dimensiunea ei. Planeta a mai trecut prin transformări majore. Rareori însă acestea s-au produs într-un interval atât de scurt.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027