Cum recunoști imaginile generate cu AI: jocul care îți antrenează reflexul critic

E tot mai greu să-ți dai seama dacă o imagine văzută pe social media e o fotografie reală sau o creație generată cu inteligență artificială. Pe ecran, totul arată „destul de bine”: culori plăcute, detalii convingătoare, fețe perfect iluminate, peisaje care par desprinse dintr-o reclamă. Iar când derulezi repede, creierul completează automat ce lipsește și îți livrează o concluzie rapidă: „pare real”.

În contextul ăsta, au apărut inițiative care nu încearcă doar să-ți spună că există falsuri, ci să te învețe efectiv cum să le depistezi. Un exemplu este un joc-test de pe detectivulai.ro, gândit ca un exercițiu accesibil prin care alegi dacă o imagine e reală sau generată, iar la final primești explicații despre ce indicii trebuia să observi.

De ce devine atât de greu să separi realul de „falsul frumos”

În ultimii ani, imaginile generate cu AI au trecut de la „ciudate și ușor de prins” la „aproape perfecte” în foarte multe situații. Modelele au învățat să producă texturi de piele mai naturale, reflexii mai credibile și compoziții care imită fotografia clasică. Asta nu înseamnă că sunt infailibile, ci doar că greșelile sunt mai subtile și apar mai ales în detalii: forme repetitive, anatomie ușor „alunecată”, litere deformate, umbre care nu respectă aceeași sursă de lumină.

Problema reală nu e doar tehnică, ci și psihologică. Când vezi o imagine într-un feed, nu o analizezi ca pe o probă într-un laborator. O consumi în viteză, într-un flux de conținut care îți cere reacții rapide. De aici apare nevoia de „antrenament”: să-ți construiești un reflex de verificare, un mic semn de întrebare care să apară înainte să dai share sau să tragi o concluzie. Exact asta descrie și Nicoleta Ciubotaru (detectivulai.ro), când vorbește despre dezvoltarea unui „mușchi critic” care te face să te oprești și să te întrebi dacă ce vezi e adevărat sau fals.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Mecanismul este intenționat simplu: primești imagini și trebuie să alegi dacă sunt reale sau generate cu AI. Ideea nu e să te facă de rușine dacă greșești, ci să-ți arate tiparele care te păcălesc. La final, nu rămâi doar cu un scor, ci primești explicații despre ce elemente trădau imaginea: ce anume nu se potrivea în lumină, în anatomie, în texturi sau în detaliile de fundal. Asta e partea care contează, pentru că îți transformă greșeala în lecție.

Din declarațiile proiectului, accentul cade pe accesibilitate: jocul e făcut „cât mai prietenos și cât mai accesibil” pentru toată lumea, indiferent de nivelul tehnic. Cu alte cuvinte, nu trebuie să știi editare foto, machine learning sau „trucuri” de internet ca să-l folosești. Îți trebuie doar atenție la detalii și disponibilitatea de a-ți testa instinctul în mod repetat, până când începi să vezi lucruri pe care înainte le ignorai.

Un avantaj al formatului de joc este că îți schimbă postura mentală. În loc să fii spectator pasiv, devii „detectiv”: cauți indicii, compari, te îndoiești, apoi verifici. Și, foarte important, înveți și din imaginile reale, nu doar din cele false: îți formezi un reper vizual pentru cum arată, în mod normal, o fotografie cu imperfecțiuni autentice (granulație, artefacte de compresie, obiecte ușor mișcate, lumină imperfectă), lucruri care uneori lipsesc din imaginile AI prea „lustruite”.

Ce detalii să urmărești ca să prinzi rapid imaginile AI

Când vrei să depistezi un fals, nu încerca să „simți” din prima dacă e AI. Mai eficient este să verifici o listă scurtă de zone unde apar des erori. Începe cu anatomia: mâini, degete, urechi, dinți, ochelari, bijuterii. Acolo se ascund greșeli clasice: degete în plus, unghiuri imposibile, cercei care se „topesc” în păr, rame care nu respectă perspectiva. Apoi uită-te la ochi: direcția privirii, reflexiile din pupilă și consistența luminii între stângul și dreptul feței pot spune multe.

Continuă cu textul și simbolurile. AI-ul încă se împiedică frecvent de litere, logo-uri, etichete, plăcuțe, inscripții pe tricouri, afișe din fundal. Chiar și când textul pare lizibil, pot apărea forme ușor deformate, spațieri bizare sau cuvinte fără sens. La fel de util e să verifici umbrele: dacă ai două surse de lumină „în capete diferite”, umbre care cad în direcții opuse sau o iluminare a feței care nu se potrivește cu fundalul, ai un semnal clar că imaginea merită pusă sub lupă.

În final, nu te opri la imagine în sine. Contextul e uneori indiciul decisiv. Verifică cine a postat, când, cu ce descriere, dacă există o sursă originală și dacă aceeași imagine apare în altă parte cu altă poveste. Dacă o fotografie „prea bună ca să fie adevărată” vine de la un cont dubios, fără istoric, cu text alarmist sau emoțional, șansele să fie conținut manipulator cresc. Iar când îți antrenezi ochiul printr-un joc de tip test, ca cel de pe detectivulai.ro, ajungi să faci automat o parte din aceste verificări, fără să simți că depui efort uriaș.

Într-o lume în care falsurile arată tot mai convingător, diferența o face reflexul: să încetinești o secundă, să cauți două-trei indicii și să nu lași prima impresie să decidă pentru tine.