25 apr. 2025 | 14:37

Agricultura se reinventează: drone, GPS și tehnicieni, în loc de tractoriști

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
Agricultura se reinventează: drone, GPS și tehnicieni, în loc de tractoriști

Pe câmpurile României, unde altădată tractorul cu plug era rege, se ridică drone și se navighează cu GPS. Agricultura se schimbă, iar fermierii devin tot mai mult tehnicieni și antreprenori, nu doar lucrători ai pământului. Marius Dumitrașcu, administratorul unei ferme de 300 de hectare din județul Vaslui, confirmă această transformare.

După aproape două decenii petrecute în Marea Britanie, el s-a întors acasă pentru a investi într-o agricultură modernă, ghidată de precizie, tehnologie și gândire antreprenorială. Ferma sa produce grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar planurile de viitor includ diversificare și extindere, dar și integrarea tot mai profundă a tehnologiei în toate procesele.

Când tractorul merge singur și fermierul devine tehnician

„Toată lumea are GPS acum. Sunt fericiți că merge tractorul drept”, spune Marius Dumitrașcu pentru Economedie. Iar asta nu e o glumă – sistemele GPS montate pe tractoare permit o lucru mult mai precis și eficient, reducând atât consumul de combustibil, cât și oboseala operatorilor.

Pe lista sa de dorințe se află și dronele agricole, deja tot mai prezente în fermele din Vest. Deși momentan nu și le permite, Dumitrașcu recunoaște avantajele evidente: „Drona nu înlocuiește utilajele, dar optimizează munca în multe situații.”

Digitalizarea a devenit rapid o necesitate. Lucrările de semănat, erbicidare sau fertilizare sunt planificate și executate cu precizie milimetrică, iar datele colectate sunt analizate pentru a crește randamentele și a reduce pierderile.

În acest context, lucrătorul agricol clasic dispare treptat. „Nu mai ești așa zisul tractorist, devii un fel de tehnician agricol. Oamenii prind repede gustul noilor tehnologii, mai ales că le ușurează viața”, explică Dumitrașcu.

Lipsa de forță de muncă se combate cu inovație

Una dintre cele mai mari provocări ale agriculturii românești rămâne lipsa forței de muncă. Mulți lucrători au ales să emigreze sau s-au reorientat spre alte domenii. Soluția? Automatizarea.

„Noi am încercat să le facem munca mai ușoară angajaților. În tractor, cu GPS, condițiile sunt mai bune, nu mai e la fel de solicitant”, explică fermierul. Mai mult decât atât, el investește în pregătirea angajaților pentru noile echipamente, transformându-i din simpli operatori în specialiști.

Astfel, fermierii români devin tot mai mult și manageri de echipe, și specialiști în analiză de date, și mecanici, și contabili. Agricultura devine un ecosistem complex, în care priceperea de a semăna se împletește cu știința de a analiza grafice și cifre.

Tinerii, „veniți de pe altă planetă”, impulsionează schimbarea

Schimbarea de mentalitate vine și din spate. „Tinerii care vin sunt altceva, vin de pe altă planetă – în sensul bun”, spune Dumitrașcu, vizibil impresionat de motivația și deschiderea lor către inovație.

Este vorba de tineri sub 35 de ani, mulți dintre ei întorși din diaspora sau educați în universități cu profil agricol, care aduc înapoi idei noi, energie și o altă viziune despre agricultură. Ei nu mai privesc munca agricolă ca pe o corvoadă, ci ca pe un domeniu antreprenorial dinamic, cu potențial de creștere și impact real.

Marius Dumitrașcu însuși a urmat un program de formare în antreprenoriat agricol organizat de Clubul Fermierilor Români. Pentru el, această experiență a fost esențială pentru înțelegerea pieței locale și a noilor cerințe din sector.

Agricultura românească nu mai este despre „plug și boi”, ci despre tehnologie, date și viziune. Schimbarea este deja în curs, iar fermierii care se adaptează rapid vor fi cei care vor prospera.

GPS-ul, dronele, agricultura de precizie – toate acestea nu mai sunt lux, ci necesitate într-un domeniu marcat de lipsa forței de muncă, schimbările climatice și nevoia de eficiență.

Viitorul agriculturii românești se scrie acum, cu fiecare fermă care se digitalizează, cu fiecare tânăr care alege să rămână sau să revină în țară și să investească într-un domeniu care cere mai mult decât forță brută: cere minte, curaj și viziune.