Cum verifică ANAF dacă românii cheltuiesc mai mult decât câștigă. Casele și mașinile pot fi comparate cu veniturile declarate

ANAF poate verifica persoanele fizice atunci când apar diferențe importante între veniturile pe care acestea le-au declarat și situația lor fiscală reală, inclusiv banii folosiți pentru achiziții, investiții sau alte cheltuieli. Pentru mulți români, mecanismul rămâne însă greu de înțeles: faptul că ai cumpărat o mașină sau un apartament mai scump decât salariul anual nu înseamnă automat că ai venituri ascunse, dacă poți demonstra de unde au provenit banii.

În 2026, verificările persoanelor fizice se desfășoară în baza Codului de procedură fiscală – Legea nr. 207/2015, cu modificările ulterioare. ANAF utilizează analiza de risc pentru a identifica persoanele în cazul cărora există diferențe semnificative între veniturile estimate de autoritatea fiscală și cele declarate.

Ce înseamnă, de fapt, „stilul de viață” pentru ANAF

Expresia poate crea impresia că inspectorii urmăresc pur și simplu cine merge în vacanțe scumpe sau cine conduce o mașină de lux. În realitate, analiza fiscală este mai complexă.

ANAF poate analiza intrările și ieșirile de fonduri, patrimoniul și modificările acestuia, precum și veniturile declarate. Codul de procedură fiscală permite utilizarea unor metode indirecte pentru stabilirea veniturilor atunci când situația o impune, inclusiv metoda sursei și utilizării fondurilor, metoda fluxurilor de trezorerie și metoda patrimoniului.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Pe înțelesul tuturor, întrebarea este: de unde au venit banii? Dacă o persoană declară venituri reduse, dar într-o perioadă relativ scurtă cumpără proprietăți, mașini și alte bunuri de valori considerabile, ANAF poate încerca să stabilească dacă există o sursă legală și justificabilă pentru sumele respective.

O mașină de 30.000 de euro nu înseamnă automat venit nedeclarat

Să presupunem că o persoană câștigă 5.000 de lei lunar și cumpără o mașină de 30.000 de euro. Privite izolat, venitul și achiziția par disproporționate.

Persoana poate însă să fi folosit 10.000 de euro economisiți în anii anteriori, 15.000 de euro proveniți dintr-un credit și încă 5.000 de euro primiți prin donație de la părinți.

Vezi și:

Cum verifici dacă ai datorii la ANAF în 2026. Metoda prin care afli în câteva minute ce sume apar pe numele tău

Ce bani nu poate lua ANAF din cont, chiar dacă ai poprire. Regula valabilă în 2026

Dacă aceste surse pot fi demonstrate, simplul fapt că valoarea mașinii depășește venitul anual nu dovedește existența unui venit ascuns.
Același principiu se aplică unei locuințe. Cineva cu venituri de 80.000 de lei pe an poate cumpăra un apartament de 100.000 de euro folosind un credit ipotecar, economii acumulate anterior, bani obținuți din vânzarea altei proprietăți ori sume primite legal de la familie.

Când diferența devine relevantă pentru Fisc

Codul de procedură fiscală definește „diferența semnificativă” utilizată în analiza situației fiscale personale. Aceasta există atunci când diferența dintre veniturile estimate și cele declarate este mai mare de 10% din veniturile declarate și, în același timp, de cel puțin 50.000 de lei.

Desigur, asta nu înseamnă că depășirea pragului produce automat o taxă sau o amendă. Este un criteriu relevant pentru selectarea și verificarea situației fiscale. Este important de precizat faptul că, în cadrul verificării, contribuabilului i se pot solicita documente și explicații privind proveniența banilor.

Ce documente pot explica diferența

De aceea este important ca românii care efectuează tranzacții importante să păstreze documentele justificative. Contractele de vânzare-cumpărare, contractele de credit, extrasele bancare, actele de donație, certificatele de moștenitor sau alte înscrisuri pot demonstra că banii nu provin din venituri ascunse.

De exemplu, dacă părinții transferă copilului 20.000 de euro pentru avansul unei locuințe, existența unei urme bancare și a documentelor care explică proveniența sumei poate deveni importantă dacă ulterior apar întrebări din partea autorităților fiscale.

Impozitul poate ajunge la 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată

Una dintre cele mai importante reguli pe care contribuabilii trebuie să le cunoască este cea introdusă în Codul fiscal privind veniturile a căror sursă nu a fost identificată.

Potrivit art. 117 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, veniturile constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, sunt impozitate cu 70% aplicat asupra bazei impozabile ajustate, regulă aplicabilă deciziilor de impunere emise începând cu 1 iulie 2024. Impozitul nu exclude, după caz, aplicarea accesoriilor fiscale.

Este însă esențială diferența: ANAF nu aplică un impozit de 70% doar pentru că o persoană cheltuiește mult. Problema apare dacă, în urma procedurii fiscale, sunt constatate venituri pentru care contribuabilul nu poate justifica sursa.

Pentru românii care încă încearcă să înțeleagă cum funcționează verificările ANAF, regula de bază este astfel relativ simplă: nu trebuie ca fiecare achiziție să fie plătită exclusiv din salariul acelui an, dar trebuie să poată fi explicată proveniența banilor atunci când Fiscul solicită acest lucru. Economiile din trecut, creditele, moștenirile, donațiile și vânzarea unor bunuri pot explica perfect legal diferența dintre venitul curent și nivelul cheltuielilor.