Transferurile între rude, în vizorul ANAF? Ce trebuie să știe românii despre banii primiți în cont
Transferurile de bani între rude nu sunt interzise și nu înseamnă automat că persoana care primește suma trebuie să plătească impozit. Totuși, în 2026, băncile și autoritățile sunt mult mai atente la proveniența banilor, mai ales atunci când sumele sunt mari, repetate sau nu au o explicație clară. De aceea, românii care primesc bani de la părinți, copii, frați sau alte rude ar trebui să păstreze documente simple care pot dovedi sursa sumelor.
Ce spune legea despre donații
În România, donația este reglementată de Codul civil, Legea nr. 287/2009, iar articolul important este art. 1011, care prevede că donația se încheie prin înscris autentic, adică la notar, sub sancțiunea nulității absolute. Există însă excepții pentru darurile manuale, donațiile indirecte și donațiile deghizate.
Pe înțelesul tuturor, dacă un părinte îi transferă copilului o sumă de bani pentru avansul la un apartament, este recomandat să existe o explicație clară, iar pentru sume mari poate fi util un act notarial sau cel puțin un document scris între părți.
Banii primiți de la rude se impozitează?
În mod obișnuit, banii primiți cu titlu de donație de la rude nu sunt tratați ca venit salarial sau venit din activități independente. Problema apare atunci când suma nu poate fi justificată, când transferurile sunt frecvente sau când par să ascundă alte tipuri de venituri.
Codul fiscal, adică Legea nr. 227/2015, stabilește categoriile de venituri impozabile și neimpozabile, iar ANAF poate verifica situațiile în care apar diferențe mari între veniturile declarate și banii utilizați de o persoană.
De ce pot apărea verificări
Verificările nu pornesc pentru că o mamă trimite copilului bani de chirie sau pentru că un bunic oferă un cadou nepotului. Semnele de întrebare apar în cazul sumelor mari, al transferurilor repetate fără explicație, al banilor primiți de la persoane fără venituri cunoscute sau al tranzacțiilor care par să mascheze plata unor servicii.
Băncile au obligații de monitorizare potrivit Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în anumite cazuri pot cere explicații despre sursa fondurilor sau pot raporta tranzacții suspecte.
Tabel explicativ despre transferuri bancare
| Situație | Ce trebuie să știi |
|---|---|
| Părintele trimite copilului bani lunar | De regulă, nu este o problemă, dar este bine ca explicația plății să fie clară: „sprijin familial” sau „ajutor chirie”. |
| Rudă oferă o sumă mare pentru casă | Pentru sume mari, este recomandat un act de donație sau un document justificativ, mai ales dacă banii sunt folosiți la bancă sau notar. |
| Transferuri repetate fără explicație | Pot ridica suspiciuni dacă par venituri nedeclarate sau plăți mascate pentru servicii. |
| Bani primiți cash și depuși în cont | Banca poate cere sursa banilor, mai ales dacă suma este mare sau neobișnuită față de profilul clientului. |
Ce documente e bine să păstrezi
Pentru a evita problemele, este util să păstrezi extrasul de cont, mesajele sau contractele care explică transferul, actele notariale, documentele de vânzare ale rudei care a obținut banii sau orice dovadă că suma provine din economii, salarii, pensii, moșteniri ori vânzări legale.
Altfel spus, transferurile între rude sunt normale și legale, însă în 2026 contează tot mai mult trasabilitatea banilor. Cea mai sigură regulă este simplă: când suma este mare, explicația trebuie să fie clară, iar documentele trebuie păstrate. Astfel, un ajutor de familie nu se transformă într-o problemă fiscală.