Un angajat Microsoft a cheltuit 28.000 de dolari pe AI într-o singură lună. Compania îi cere acum să mai reducă ritmul

Microsoft le cere angajaților să folosească inteligența artificială cât mai mult pentru a-și face munca mai eficientă, dar unul dintre ei pare să fi luat recomandarea mult prea în serios. Un angajat din divizia Customer and Partner Solutions a raportat un consum de instrumente AI de aproximativ 28.000 de dolari într-o perioadă de doar 28 de zile.

Suma apare într-un tabel intern al companiei care urmărește și utilizarea serviciilor AI. Documentul a ajuns în spațiul public după ce a fost divulgat inițial de Business Insider, iar în 2026 a primit o coloană dedicată costurilor lunare generate de folosirea AI. Datele arată cât de diferit poate fi consumul de la un angajat la altul, chiar și atunci când oamenii lucrează în aceeași companie sau în aceeași zonă.

28.000 de dolari față de o mediană de aproximativ 300

Din aproximativ 350 de angajați care au completat datele din tabel, valoarea mediană pentru o perioadă de 28 de zile a fost de aproximativ 300 de dolari. În acest context, cei 28.000 de dolari cheltuiți de un singur angajat sunt o abatere uriașă de la nivelul obișnuit.

Nici ceilalți angajați care au trecut de pragul de 10.000 de dolari nu se apropie însă de această valoare. În același timp, există persoane care au generat costuri de doar câteva zeci de dolari în aceeași perioadă.

Diferențele arată și cât de imprevizibil poate deveni factura atunci când compania încurajează folosirea intensivă a modelelor AI, mai ales dacă angajații au acces la instrumente care facturează în funcție de volumul de tokeni procesați.

De aici vine și termenul „tokenmaxxing”, folosit ironic pentru situația în care cineva ajunge să consume cantități foarte mari de tokeni doar pentru că are acces la resursele AI ale companiei. În cazul Microsoft, conducerea pare să fi ajuns la concluzia că mai mult nu înseamnă neapărat și mai bine.

Microsoft încearcă să pună frână consumului de AI

La începutul lunii august, Jay Parikh, vicepreședintele executiv care conduce divizia CoreAI a Microsoft, le-a transmis angajaților un mesaj prin care le cerea să fie mai atenți la cantitatea de AI pe care o folosesc.

Vezi și:

OpenAI a descoperit un comportament neașteptat la modelele sale AI: își lăsau instrucțiuni pentru viitoarele versiuni ca să ascundă greșelile

DeepSeek V4.1 Flash ridică miza în cursa AI: noul model atacă GPT-5.6 Sol și Claude Opus 5 cu o arhitectură mult mai eficientă

Ideea nu este ca angajații să renunțe la aceste instrumente, ci ca folosirea lor să aibă un scop clar. Conducerea vrea ca AI-ul să fie utilizat pentru rezultate care contează pentru companie și pentru clienți, nu doar pentru a genera cât mai mult conținut sau pentru a procesa cât mai multe solicitări.

Microsoft intenționează astfel să trateze consumul de tokeni ca pe orice altă resursă importantă a companiei. Cu alte cuvinte, faptul că un angajat poate folosi un model AI fără să plătească direct factura nu înseamnă că acea utilizare este gratuită pentru companie.

Compania ar fi decis și să schimbe modelul AI implicit folosit intern cu GPT-5.6 Sol, o variantă despre care informațiile citate în raport spun că necesită mai puțini tokeni. Alegerea ar putea reduce costurile generate de utilizarea zilnică, fără ca Microsoft să le retragă angajaților accesul la instrumentele AI.

Companiile tech descoperă că entuziasmul pentru AI are și o factură

Situația Microsoft este parte dintr-o problemă mai largă. În ultimii ani, marile companii de tehnologie au făcut presiuni pentru ca angajații să folosească AI în cât mai multe activități. Mesajul a fost simplu: dacă poți automatiza o sarcină sau o poți face mai repede cu ajutorul AI, ar trebui să o faci.

Problema apare atunci când succesul este măsurat prin cantitatea de AI consumată, nu prin rezultatul obținut.

Amazon a avut, de exemplu, clasamente interne prin care era urmărit cât de mult foloseau angajații instrumentele AI. Astfel de inițiative au ajuns ulterior să fie abandonate pe fondul costurilor tot mai mari asociate utilizării acestor servicii.

Cazul Microsoft arată foarte bine paradoxul în care se află acum industria. Companiile vor ca angajații să adopte AI cât mai repede, dar în același timp trebuie să controleze costurile care apar atunci când această adopție devine excesivă.

Un consum de 28.000 de dolari într-o singură lună nu înseamnă neapărat că angajatul respectiv a făcut ceva greșit. Este posibil ca activitatea sa să fi necesitat procesarea unui volum neobișnuit de mare de informații. Totuși, diferența uriașă față de mediana de aproximativ 300 de dolari explică de ce Microsoft a început să acorde mai multă atenție facturii.

Pentru companiile care au investit miliarde în AI, următoarea etapă nu mai este doar să convingă angajații să folosească tehnologia. Trebuie să găsească și o metodă prin care să se asigure că fiecare token consumat aduce suficientă valoare pentru a merita costul.