Aceleași venituri, cheltuieli mai mari. Cum pot tăia scumpirile aproape 4.000 de lei din economiile anuale ale unei familii

O familie care câștigă 6.000 de lei și cheltuiește lunar 5.000 de lei poate vedea cum suma pusă deoparte scade de la 1.000 la aproximativ 670 de lei, dacă toate cheltuielile cresc cu 6,61%. Simularea arată cum scumpirile reduc economisirea cu o treime, chiar dacă veniturile rămân neschimbate.

Cum ajung scumpirile să reducă economiile cu 33%

În bugetul inițial, familia are disponibili 1.000 de lei după achitarea cheltuielilor lunare. Aplicarea unei creșteri de 6,61% asupra costurilor de 5.000 de lei adaugă 330,50 lei la facturi și cumpărături, astfel că pentru economisire mai rămân 669,50 lei.

Diferența reprezintă 33,05% din suma economisită anterior. Explicația este simplă, majorarea cheltuielilor consumă o parte din banii rămași după plățile curente, care sunt mult mai puțini decât venitul total.

Dacă acest buget se menține timp de 12 luni, familia va pune deoparte 8.034 de lei, în loc de 12.000 de lei. Diferența de 3.966 de lei reprezintă economisirea la care nu mai poate ajunge în acest scenariu, fără să retragă bani din rezerva deja acumulată.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare”, explică Ion Soltinschi, consultant financiar MrFinance.ro, în analiza privind efectul scumpirilor asupra economisirii.

Calculul presupune venituri constante și aplicarea aceleiași scumpiri tuturor cheltuielilor. Este un exemplu despre funcționarea unui buget, iar rezultatul fiecărei gospodării depinde de cumpărăturile și serviciile pe care le plătește efectiv.

Citește și: Cum reușesc românii să economisească în plină criză economică. „M-a pălmuit realitatea”. Ce sume pun deoparte lunar

Chiria și transportul pot apăsa mai mult asupra bugetului

Rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, comparativ cu 6,17% în august. Față de luna precedentă, prețurile de consum au crescut cu 0,77%, conform datelor despre evoluția prețurilor.

Vezi și:

ANAF vede că ai cumpărat o mașină de 30.000 de euro, deși ai salariu de 4.000 de lei. Ce se întâmplă dacă banii au fost economisiți în ultimii 10 ani

Doar 4 din 10 români au un plan financiar pentru anul următor. Ce arată un nou studiu despre bani și economisire

Unele categorii s-au scumpit mult peste această medie. Chiriile au înregistrat o creștere anuală de 39,46%, motorina de 37,61%, benzina de 28,42%, iar serviciile de apă, canalizare și salubritate de 14,11%.

Pentru o familie care plătește chirie și folosește zilnic mașina, presiunea poate fi mai mare decât pentru una care locuiește în propria casă și are cheltuieli mici cu transportul. Contează atât ponderea acestor plăți în buget, cât și modificările concrete ale contractelor și tarifelor.

De aceea, rata generală a inflației nu trebuie aplicată automat fiecărui buget personal. Compararea cheltuielilor actuale cu cele din lunile precedente arată mai clar unde se duc banii și cât mai rămâne pentru economisire.

Fondul de urgență acoperă mai puține luni

Scumpirile afectează și protecția oferită de banii deja strânși. O rezervă de 30.000 de lei acoperă șase luni de cheltuieli de câte 5.000 de lei, dar numai aproximativ 5,6 luni atunci când costurile cresc la 5.330,50 lei.

Pentru a păstra echivalentul a șase luni de cheltuieli, fondul ar trebui să ajungă la 31.983 de lei. Familia are astfel nevoie de încă 1.983 de lei în rezervă, tocmai când suma pe care o poate pune lunar deoparte a scăzut.

„Fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile actuale, nu de cele de acum un an”, spune Ion Soltinschi.

Consultantul recomandă refacerea treptată a diferenței, în funcție de posibilitățile bugetului.

Analiza indică drept reper o rezervă de trei până la șase luni de cheltuieli. Suma potrivită depinde de stabilitatea veniturilor, obligațiile familiei și cheltuielile neprevăzute cărora trebuie să le poată face față.

Citește și: Banii pe care îi pot economisi românii printr-o schimbare simplă în gospodărie. Sumele se adună surprinzător de repede

Ce se întâmplă cu banii păstrați fără dobândă

Într-un scenariu cu o creștere anuală a prețurilor de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă ar avea, la finalul perioadei, puterea de cumpărare a aproximativ 28.140 de lei de la începutul acesteia. Soldul rămâne același, însă bunurile și serviciile care pot fi cumpărate sunt mai puține.

Pentru economiile care produc venituri, comparația relevantă se face între randamentul net, după taxe și costuri, și inflația din aceeași perioadă. O dobândă care mărește soldul contului poate fi totuși insuficientă pentru a păstra integral puterea de cumpărare.

Adaptarea începe cu actualizarea cheltuielilor și stabilirea unei sume de economisit pe care bugetul o poate susține. Banii pentru urgențe trebuie să poată fi accesați rapid, iar alegerea instrumentelor pentru obiective mai îndepărtate trebuie raportată la termenul disponibil și la riscul acceptat.

Mai merită să cumperi o mașină diesel în 2026? Scumpirea motorinei schimbă calculele, chiar și pentru cele mai economice modele