România intră pe harta strategică a Statelor Unite pentru industria aerospațială, inclusiv SpaceX. Pământuri rare din Groenlanda sunt rafinate la Feldioara

România ar putea ajunge, în următorii ani, într-un punct-cheie al lanțului global de aprovizionare cu materiale strategice, într-o perioadă în care pământurile rare au devenit „monedă” geopolitică. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că a fost semnat un protocol de cooperare cu o companie americană importantă, listată pe NASDAQ, pentru ca pământuri rare extrase din Groenlanda să fie aduse la Feldioara (județul Brașov) și rafinate aici, urmând ca materialele rezultate să fie folosite în industrii de vârf, inclusiv aerospațială, unde a fost menționată și SpaceX, notează News.ro.

Dincolo de numele spectaculoase, esența e alta: rafinarea este veriga care decide cine controlează piața. Iar România încearcă să se așeze exact acolo, într-un domeniu în care Asia domină astăzi capacitățile globale de procesare.

De ce Feldioara contează: rafinarea e „gâtul de sticlă” al pământurilor rare

Ministrul a insistat că problema majoră a pământurilor rare nu e doar extracția, ci rafinarea, adică etapa industrială care transformă minereul în materiale utilizabile în producție. El a invocat faptul că Asia ar controla peste 80% din capacitățile mondiale de rafinare, iar proiectul propus ar urmări să creeze un ciclu integrat „extracție, rafinare, consum” în emisfera occidentală, lucru pe care l-a descris ca fiind unic la scară mare.

Conform declarațiilor sale, pământurile rare ar veni din Groenlanda, unde partenerul american ar avea un contract de concesiune pentru exploatare, iar România ar deveni punctul industrial unde se face rafinarea. În scenariul prezentat, Feldioara ar putea procesa chiar până la 50% din producția de pământuri rare provenită din Groenlanda, ceea ce ar transforma platforma într-o capacitate europeană semnificativă. Tot aici apare și argumentul comercial: odată creată o rafinărie funcțională, alte companii high-tech ar avea interes să vină aproape de această infrastructură, ca să reducă costuri și să securizeze aprovizionarea.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. (Foto: Profit)

Investiții, parteneri și promisiunea unui „hub” pentru microcipuri, apărare și spațiu

Pe partea de bani, în spațiul public au apărut două formulări: investiții de până la 3 miliarde de euro, fie într-un interval scurt (în unele relatări), fie pe un orizont mai lung. În declarațiile citate, ministrul a nuanțat că suma depinde de ritmul de implementare și că proiectul ar putea ajunge la „până la 3 miliarde de euro” pe o perioadă de până la 10 ani, dacă lucrurile se mișcă rapid și lanțul integrat se consolidează. Ideea este că primul obiectiv ar fi punerea pe picioare a rafinării, apoi extinderea „pe orizontală” către alte linii de procesare și alte investiții conexe.

În fundal există și un fir industrial deja discutat: Ministerul Energiei a primit anterior o ofertă de la Critical Metals Corp pentru un acord exploratoriu împreună cu Nuclearelectrica și FPCU Feldioara, tocmai pentru a construi o capacitate de procesare care să facă România un furnizor constant pentru industrii precum microprocesoare, aerospațială și apărare. În logica acestui proiect, pământurile rare, plus materiale precum grafitul, pot deveni baza pentru tehnologii folosite în vehicule electrice, turbine eoliene, centre de date pentru AI și sisteme militare avansate.

În același timp, ministrul a susținut că România ar avea 16 din cele 32 de elemente critice la nivelul UE, unele regăsite „doar în România” sau cel mult în încă un stat membru. A mai invocat grafitul ca resursă importantă și a amintit trei proiecte din România considerate strategice la nivel european, asociate cu finanțare europeană de circa 600 de milioane de euro: prelucrarea Verde Magnesium la Băița (Bihor), prelucrarea și rafinarea cuprului în Hunedoara și obținerea de grafen din grafit în Gorj. Mesajul lui este că România nu-și mai permite să rămână doar la nivel de resursă, ci trebuie să construiască industrie în jurul ei, pentru că acolo se creează valoarea și puterea de negociere.

Cafeaua de dimineață, cartofii copți și microbiomul: cinci descoperiri care schimbă regulile alimentației. Ce spun cercetătorii