Pozele perfecte ale locuințelor pot ascunde o realitate complet diferită. Cum ar putea legislația europeană privind inteligența artificială să combată fenomenul „housefishing”

Fotografiile spectaculoase ale unui apartament pot convinge un cumpărător să programeze o vizionare sau chiar să facă o ofertă. Însă, odată ajuns la fața locului, acesta poate descoperi că locuința nu seamănă aproape deloc cu imaginile din anunț. Inteligența artificială face tot mai ușoară modificarea fotografiilor imobiliare, de la eliminarea defectelor până la transformarea completă a încăperilor. Practica a primit deja un nume: „housefishing”.

Potrivit unui articol publicat de  Euronews, apariția unor imagini imobiliare generate sau modificate cu ajutorul AI ridică întrebări despre protecția cumpărătorilor și despre obligațiile agenților imobiliari. În acest context, legislația europeană privind inteligența artificială ar putea avea un rol în creșterea transparenței, însă aplicarea sa în domeniul imobiliar presupune mai multe nuanțe juridice.

Cum funcționează „housefishing” și de ce poate induce în eroare cumpărătorii

În mod tradițional, agenții imobiliari pregătesc locuințele pentru fotografiere, folosind mobilier, decorațiuni și iluminat pentru a le face mai atractive. Inteligența artificială permite realizarea aceluiași lucru în câteva minute, fără ca proprietatea să fie amenajată fizic. Un apartament gol poate fi prezentat complet mobilat, iar o încăpere întunecată poate deveni, în fotografii, un spațiu luminos și primitor.

Problema apare atunci când modificările nu se limitează la decor. Instrumentele AI pot schimba proporțiile unei camere, pot adăuga ferestre inexistente sau pot înlocui instalațiile și electrocasnicele vechi cu unele moderne. Astfel, imaginile nu mai ilustrează doar potențialul unei locuințe, ci pot crea o reprezentare inexactă a proprietății.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Euronews prezintă cazul unui utilizator de Reddit din Irlanda care a publicat, pe 22 septembrie, fotografii comparative ale unei case. În imaginile modificate cu AI apăreau mobilier, plante și decorațiuni, deși locuința reală era goală. Mai mult, canapeaua generată digital bloca scările, iar peretele sufrageriei părea mai mare decât în realitate.

Steven Lee, reprezentant al Professional Institute of Real Estate Agents, consideră că amenajarea virtuală poate fi comparată cu pregătirea tradițională a unei proprietăți pentru vizionare, diferența fiind că tehnologia reduce timpul și costurile. Totuși, această practică devine problematică atunci când cumpărătorii nu sunt informați despre modificări și ajung să creadă că imaginile reflectă fidel locuința.

Riscurile sunt mai mari pentru persoanele care caută o proprietate într-un alt oraș sau într-o altă țară și nu o pot vizita înainte de a lua o decizie. Reprezentanții organizațiilor pentru protecția consumatorilor atrag atenția că nu toți utilizatorii pot identifica imaginile artificiale și că acestea ar trebui însoțite de avertismente clare.

Vezi și:

Opt state americane dau OpenAI în judecată. ChatGPT este acuzat că îi pune în pericol pe copii și adolescenți

O formulă matematică simplă ar putea prezice când AI-ul începe să dea răspunsuri periculoase

Ce prevede legislația europeană privind imaginile generate cu AI

Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut drept AI Act introduce obligații de transparență pentru anumite categorii de conținut artificial. Normele relevante din articolul 50 au devenit aplicabile la 2 august 2026 și vizează atât furnizorii sistemelor AI, cât și persoanele sau companiile care le utilizează în situațiile prevăzute de regulament.

Furnizorii sistemelor care generează imagini trebuie să se asigure că rezultatele pot fi identificate ca fiind artificiale prin marcaje detectabile automat. În cazul utilizatorilor profesioniști care publică imagini manipulate ce intră în categoria conținutului de tip deepfake, regulamentul prevede și obligații de informare vizibilă a publicului.

Potrivit Euronews, o fotografie a unui apartament mobilat digital cu AI poate intra în sfera acestor obligații. David Rappenglück, jurist în cadrul CMS, explică faptul că persoanele interesate de cumpărarea unei proprietăți ar trebui să știe atunci când imaginile prezentate au fost generate sau manipulate artificial.

Totuși, nu orice fotografie retușată intră automat sub incidența acelorași cerințe. O simplă corecție de luminozitate sau o modificare minoră a culorilor poate avea un tratament diferit față de generarea unui interior complet fictiv. Delimitarea dintre ajustările nesemnificative și modificările care necesită informarea publicului rămâne una dintre dificultățile practice ale aplicării regulamentului.

Pentru încălcarea obligațiilor de transparență prevăzute de AI Act, sancțiunile pot ajunge până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală mondială a companiei, în funcție de prevederile aplicabile. Acestea sunt plafoane maxime, nu amenzi automate pentru fiecare fotografie imobiliară modificată.

De ce este dificilă aplicarea regulilor și cum pot fi protejați cumpărătorii

Deși noile obligații europene urmăresc să ofere mai multă transparență, verificarea imaginilor publicate în anunțurile imobiliare rămâne complicată. Fotografiile pot fi descărcate, modificate și redistribuite, iar marcajele tehnice care indică utilizarea AI pot deveni dificil de identificat. În plus, unele proprietăți sunt scoase de pe piață după numai câteva zile, ceea ce îngreunează investigarea eventualelor încălcări.

Reprezentanții organizațiilor europene pentru protecția consumatorilor consideră că publicul nu dispune încă de suficiente instrumente pentru a verifica autenticitatea conținutului și pentru a reclama eficient situațiile în care este indus în eroare. Simpla existență a unui marcaj tehnic nu garantează că acesta va fi observat sau înțeles de persoana care consultă anunțul.

În Belgia, Professional Institute of Real Estate Agents își actualizează codul de etică pentru a-l alinia la cerințele europene de transparență. Agenții imobiliari rămân responsabili pentru materialele pe care le publică, iar încălcarea normelor profesionale poate atrage sancțiuni care, în anumite cazuri, includ suspendarea sau retragerea autorizației de exercitare a profesiei.

Pentru cumpărători, verificarea unei proprietăți nu ar trebui să se limiteze la fotografiile din anunț. O vizionare, compararea imaginilor cu planul locuinței și solicitarea unor fotografii nemodificate pot ajuta la identificarea diferențelor dintre prezentarea online și realitate. În plus, înainte de achiziție, sunt importante și verificările tehnice și documentele apartamentului.

Inteligența artificială poate fi un instrument util pentru prezentarea unei locuințe, dar diferența dintre amenajarea virtuală și modificarea înșelătoare a realității trebuie să fie clară. Regulile europene pot contribui la informarea cumpărătorilor, însă eficiența lor va depinde de modul în care vor fi aplicate și de responsabilitatea celor care publică anunțurile.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027