Oraşul din România care a pierdut 40.000 de oameni. Cum s-a schimbat populația în ultimii ani, unde pleacă locuitorii

În urmă cu trei decenii, Reșița era unul dintre marile centre industriale ale României și se apropia de pragul de 100.000 de locuitori. După 1990, restructurarea industriei, dispariția unor locuri de muncă și migrația au schimbat însă profund orașul. Datele recensămintelor arată dimensiunea transformării: de la 96.918 locuitori în 1992, Reșița a ajuns la numai 58.393 de locuitori în 2021.

Aproape 39.000 de locuitori mai puțin

Diferența este uriașă. În 29 de ani, populația Reșiței s-a redus cu aproximativ 38.500 de persoane, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 40%. Evoluția recensămintelor arată că declinul nu s-a produs peste noapte. În 1992 erau 96.918 locuitori, în 2002 populația coborâse la 84.026, iar recensământul din 2021 a găsit 58.393 de persoane cu reședința obișnuită în municipiu.

Practic, dacă în 1992 am fi avut zece locuitori ai Reșiței, în 2021 ar mai fi rămas statistic numai aproximativ șase. Reșița a înregistrat, de altfel, cea mai mare scădere procentuală între reședințele de județ în comparația dintre recensămintele din 1992 și 2021.

Unde au dispărut oamenii

Explicația nu este una singură. O parte dintre locuitori au plecat în alte orașe, în special către centre economice care ofereau mai multe locuri de muncă. Alții au emigrat în state din vestul Europei, fenomen care a afectat numeroase foste centre industriale după 1990.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

La aceasta se adaugă scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Atunci când pleacă în special adulții tineri, orașul nu pierde doar locuitorii respectivi, ci și o parte dintre copiii care s-ar fi născut și ar fi crescut acolo.

Același fenomen este vizibil și în județele puternic industrializate înainte de 1990. O analiză oficială pentru județul Hunedoara, de exemplu, leagă declinul demografic de bilanțul natural negativ, emigrație, criza economică a tranziției, închiderea unor unități economice și restructurarea masivă a economiei.

De ce au fost lovite puternic orașele industriale

Reșița s-a dezvoltat timp de decenii în jurul industriei. Fabricile și uzinele nu ofereau numai locuri de muncă, ci atrăgeau oameni din alte localități și susțineau indirect comerțul și serviciile.

Vezi și:

Orașul din România în care sunt mai multe locuințe decât familii. De ce au rămas atât de multe case goale

După 1990, modelul economic s-a schimbat. Restructurarea marilor întreprinderi a redus avantajul care îi făcea pe oameni să se mute în asemenea centre.

Fenomenul nu este specific Reșiței. Hunedoara, un alt mare oraș industrial, avea 81.337 de locuitori în 1992 și numai 50.457 la recensământul din 2021. A pierdut astfel peste 30.000 de locuitori în mai puțin de trei decenii. În orașe mai mici, declinul procentual a fost chiar mai sever. Anina și Bălan au pierdut peste jumătate din populația pe care o aveau în 1992.

Câți oameni mai are Reșița astăzi

Cifrele mai recente pot crea însă confuzie, pentru că statisticile folosesc două noțiuni diferite: populația rezidentă și populația după domiciliu. Prima arată câți oameni locuiesc efectiv într-un oraș, în timp ce a doua îi include și pe cei care au încă domiciliul în localitate, chiar dacă în realitate trăiesc în altă parte a țării sau în străinătate.

La recensământul din 2021, Reșița avea 58.393 de locuitori rezidenți, mult sub cei aproape 97.000 înregistrați în 1992. Statisticile privind populația după domiciliu indică un număr mai mare, însă cele două valori nu pot fi comparate direct, tocmai pentru că sunt calculate diferit.

Dincolo de diferențele statistice, direcția este însă clară. Reșița este astăzi un oraș mult mai puțin populat decât era la începutul anilor ’90. Zeci de mii de oameni au plecat spre alte centre economice sau în străinătate, iar plecarea populației tinere a fost urmată de mai puține nașteri și de o îmbătrânire accentuată a celor rămași.

Este un fenomen care nu se oprește la Reșița. Numeroase orașe construite sau dezvoltate în jurul marilor platforme industriale au urmat un traseu asemănător după 1990. Odată cu dispariția unei părți importante a locurilor de muncă, oamenii au început să caute oportunități în altă parte, iar orașele nu au mai reușit să atragă suficienți locuitori pentru a-i înlocui pe cei plecați.

Așa se explică de ce un municipiu care în urmă cu trei decenii se apropia de 100.000 de locuitori a ajuns să aibă, potrivit ultimului recensământ, mai puțin de 60.000. Nu este vorba despre o dispariție bruscă a populației, ci despre efectul cumulat al migrației, declinului industriei, natalității scăzute și îmbătrânirii demografice – un proces întins pe mai bine de 30 de ani și vizibil astăzi în multe dintre fostele orașe industriale ale României.

Volkswagen renunță la ID.4 și ID.5 și electrifică numele său de succes. ID. Tiguan vine în Europa în 2027