O treime dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie. Cum le afectează situația familiei performanțele școlare

Aproape o treime dintre copiii din România, 32,4%, se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, potrivit datelor citate într-un raport Salvați Copiii prezentat pe 14 octombrie. Deși proporția a scăzut în ultimii ani, situația familiei rămâne puternic asociată cu rezultatele școlare. Organizația arată că dificultățile la citire sunt mult mai frecvente printre elevii vulnerabili decât printre cei din familii înstărite.

Progresul din ultimii ani nu a eliminat vulnerabilitatea

În raportul internațional Salvați Copiii, România este comparată cu alte state europene în privința sărăciei copiilor și a intervențiilor finanțate din fonduri europene. Nivelul de 32,4% este inferior celui din Spania, unde proporția ajunge la 33,8%.

Pentru România, organizația descrie valoarea drept cea mai redusă din ultimul deceniu. Rata a coborât de la 39,1% în 2019 și de la nivelul de 41,5% înregistrat în 2021–2022.

Indicatorul folosit se referă la riscul de sărăcie sau excluziune socială, o categorie mai largă decât lipsa veniturilor. De aceea, procentul nu trebuie interpretat ca o măsurare exclusivă a banilor pe care îi câștigă familia.

Vezi și:

Unde a venit deja iarna în România. Zonele pentru care ANM anunță lapoviță, ninsori și strat de zăpadă

Scăderea proporției reprezintă un progres, dar aproape unul din trei copii rămâne într-o situație vulnerabilă. Raportul urmărește tocmai modul în care sprijinul social și accesul la servicii pot preveni acumularea dezavantajelor.

Diferența dintre elevii vulnerabili și cei avantajați se vede la citire

În datele PISA 2025 citate de Salvați Copiii, 20,6% dintre elevii din familiile înstărite au rezultate slabe la citire. În rândul elevilor vulnerabili, proporția este de 70,6%, adică o diferență de 50 de puncte procentuale.

Această distanță arată că dificultățile de înțelegere a textelor nu sunt distribuite uniform. Copiii care pornesc cu mai puține resurse familiale și educaționale se confruntă mult mai frecvent cu rezultate slabe.

Vezi și:

Copiii citesc, dar înțeleg tot mai greu ce scrie în cărți. Cum s-a ajuns aici și de ce simplificarea textelor poate face mai mult rău

Cât de mult contează familia în rezultatele unui elev. Ce înseamnă un decalaj de 122 de puncte PISA în România

La matematică, organizația citează o proporție de 24,1% din variația scorurilor asociată statutului socioeconomic, față de o medie OCDE de 12%. Indicatorul descrie o relație statistică și nu înseamnă că aproape un sfert din nota fiecărui elev este determinată de venitul părinților.

Nici nu demonstrează că toate celelalte influențe au fost eliminate. Rezultatele indică însă o legătură puternică între mediul din care provine copilul și performanța sa, ceea ce pune în discuție capacitatea școlii de a compensa dezavantajele.

CITEȘTE ȘI Cât citește un copil la sfârșitul clasei I. Diferențe mari între elevii care au început școala cu niveluri diferite

Ce obstacole întâmpină copiii și familiile lor

Raportul identifică printre factorii relevanți nivelul redus de educație al părinților, creșterea costului de trai și accesul insuficient la servicii de calitate. Sunt menționate și costurile ascunse din educație și sănătate, inclusiv cele asociate educației timpurii.

Copiii romi, cei cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale, cei din familii numeroase și din mediul rural sunt printre grupurile considerate mai afectate. Organizația include în această categorie și copiii aflați în îngrijire alternativă.

Sprijinul necesar poate depăși ajutorul financiar punctual. În comunicatul Salvați Copiii publicat de AGERPRES, centrele de zi sunt prezentate ca locuri unde copiii primesc ajutor la teme, consiliere, o masă caldă și materiale necesare școlii.

Serviciile includ și sprijin pentru părinți, adaptat problemelor familiei. Abordarea urmărește identificarea nevoilor fiecărui copil, astfel încât intervenția să nu se reducă la un singur tip de ajutor.

CITEȘTE ȘI Elevii pot rămâne fără bursă chiar dacă au media necesară. Condițiile care nu țin doar de note

Prevenția și finanțarea europeană, în centrul solicitărilor

Un obstacol semnalat pentru România este insuficiența serviciilor de prevenție. Raportul susține că autoritățile prioritizează frecvent intervențiile după apariția problemei, precum protecția specială sau reintegrarea în educație, în locul măsurilor care ar putea evita agravarea ei.

Organizația atrage atenția și asupra instrumentelor digitale de monitorizare incomplet implementate. Lipsa unei infrastructuri de date funcționale poate îngreuna identificarea copiilor vulnerabili și accesul la finanțări.

La nivelul Uniunii Europene, raportul indică 19,2 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,1 milioane în 2019. Evoluția este departe de obiectivul european de reducere a acestui număr cu cinci milioane până în 2030.

Salvați Copiii cere păstrarea unui Fond Social European Plus puternic și extinderea obligației de a dedica minimum 5% din resurse reducerii sărăciei copiilor. Pentru statele cu rate peste media UE, organizația solicită un prag de 10%, alături de bugete clare, responsabilități și rezultate măsurabile.

Jesse Eisenberg explică de ce a refuzat să mai fie Mark Zuckerberg. Ce spune despre „The Social Reckoning”, continuarea „The Social Network”