O descoperire despre creier ar putea schimba viitorul inteligenței artificiale. Deciziile se formează mai devreme decât credeau cercetătorii

O echipă de cercetători din Statele Unite a ajuns la o concluzie care pune sub semnul întrebării una dintre teoriile acceptate de zeci de ani despre modul în care funcționează creierul uman. Potrivit unui nou studiu, procesul prin care luăm decizii începe mult mai devreme decât se credea până acum, chiar în zone ale creierului considerate până recent responsabile doar de procesarea informațiilor senzoriale.

Descoperirea ar putea avea implicații importante nu doar pentru neuroștiințe, ci și pentru dezvoltarea viitoarelor sisteme de inteligență artificială. Cercetătorii cred că înțelegerea modului în care creierul organizează informația ar putea contribui la crearea unor modele AI mai eficiente și cu un consum energetic mult mai redus decât cele existente în prezent, scrie Science Daily.

Creierul nu pare să funcționeze după modelul clasic

Mult timp, oamenii de știință au considerat că informațiile sunt procesate într-o succesiune clară. În această viziune, semnalele primite prin simțuri sunt analizate în etape succesive, iar deciziile apar abia atunci când informația ajunge în regiunile frontale ale creierului.

Noua cercetare, realizată la University of Illinois Urbana-Champaign și publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), sugerează însă că realitatea este mult mai complexă.

Potrivit echipei coordonate de profesorul Yurii Vlasov, diferitele regiuni ale creierului comunică permanent între ele prin bucle rapide de feedback. Astfel, chiar și zonele implicate în primele etape ale procesării informației sunt influențate de regiuni cerebrale superioare înainte ca o decizie să fie finalizată.

Experimentele au arătat că procesul începe încă din zonele senzoriale

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au monitorizat activitatea neuronală a unor șoareci în timp ce aceștia navigau printr-un mediu de realitate virtuală și trebuiau să ia decizii în funcție de stimulii primiți.

Analiza a evidențiat că una dintre primele regiuni senzoriale ale creierului, cortexul somatosenzorial primar (S1), participa activ la procesul decizional. În loc să transmită pur și simplu informațiile către alte regiuni, această zonă primea la rândul ei semnale din partea structurilor cerebrale implicate în procesarea avansată.

Vezi și:

Conștiința umană ar putea avea legătură cu memoria de lucru. Noua ipoteză care încearcă să explice unul dintre cele mai mari mistere ale creierului

Când va muri ultima plantă de pe Pământ? Oamenii de știință au calculat momentul în care planeta nu va mai putea susține vegetația

Rezultatele sugerează că deciziile nu sunt luate într-un singur punct al creierului, ci apar în urma unei comunicări continue între mai multe regiuni, care își influențează reciproc activitatea.

Ce înseamnă această descoperire pentru inteligența artificială

Autorii studiului consideră că această perspectivă ar putea deveni o sursă importantă de inspirație pentru dezvoltarea noilor generații de inteligență artificială.

Modelele AI moderne sunt construite, în mare parte, pe ideea unei procesări secvențiale a informației, asemănătoare teoriei clasice despre funcționarea creierului. Dacă cercetările viitoare vor confirma existența acestor mecanisme complexe de feedback, arhitectura sistemelor AI ar putea evolua într-o direcție complet diferită.

Un astfel de model ar permite dezvoltarea unor algoritmi mai flexibili, capabili să ia decizii într-un mod mai apropiat de cel al creierului uman și, în același timp, să consume mult mai puțină energie.

Cercetările sunt abia la început

Specialiștii subliniază că studiul nu oferă încă o rețetă pentru construirea unei inteligențe artificiale mai performante. În schimb, el deschide o nouă direcție de cercetare privind modul în care sunt organizate procesele de decizie în creier.

În etapa următoare, echipa intenționează să analizeze cu o precizie și mai mare momentul în care apar aceste semnale și felul în care diferitele regiuni cerebrale cooperează în timp real.

Alfred cel Mare s-ar afla sub o parcare. Descoperirea care repetă cazul Richard al III-lea