INTERVIU Creatorul lui Johnny Bot, primul manelist AI, explică de unde începe experimentul AI în muzică și unde se termină rolul omului

Playtech a stat de vorbă cu creatorul proiectului Johnny Bot, personajul prezentat drept primul „manelist AI” din România, într-un moment în care inițiativa abia a fost lansată și este încă în faza de început. În spatele acestui experiment se află Ben, un tânăr din București, social media specialist într-o companie multinațională, care a ales pentru moment să rămână în umbră și să lase personajul să se construiască singur în fața publicului.

Apariția artiștilor generați cu ajutorul inteligenței artificiale a stârnit deja reacții puternice, inclusiv revoltă din partea multor oameni și artiști, așa cum s-a văzut și în jurul unor proiecte precum Lolita Cercel. Tocmai de aceea, interviul de față nu își propune să promoveze neapărat un astfel de personaj, ci să arate cât de repede avansează tehnologia și cum își explică demersul cei care aleg să construiască asemenea proiecte.

Și dacă e să fac un comentariu foarte personal – nu sunt absolut deloc consumatoare de manele, însă ca tot omul, știu versuri de manele, le aud inevitabil. Johnny Bot – Trăim ca regii are versuri mult mai frumoase decât multe manele făcute de maneliști umani.

În interviul de mai jos, Ben explică felul în care a apărut Johnny Bot, cât din proiect înseamnă viziune umană și cât execuție realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, de ce a ales tocmai manelele pentru acest pariu și unde vede limita dintre experiment artistic, strategie de marketing și posibil viitor al muzicii generate cu AI.

INTERVIU Ben, creatorul lui Johnny Bot, primul manelist AI din România

Ozana Mazilu (Playtech): Johnny Bot este prezentat ca primulmanelistAI din România. Concret, cât din acest proiect este creație umană și cât este execuție făcută de algoritmi? Explică-mi pas cu pas tot procesul, de la idee și versuri până la voce, producție, imagine și clipul final.

Ben: Ideea, conceptul, direcția artistică, versurile, viziunea vizuală – toate sunt umane. Eu decid ce piesă se face, despre ce, în ce stil, cu ce emoție. Scriu versurile sau le ajustez până sună natural. Aleg ce rămâne și ce se aruncă. Și, credeți-mă, mii de melodii ajung la coșul de gunoi virtual până să iasă una care să sune bine și să respecte standardele pe care mi le-am asumat.

Execuția muzicală – vocea, melodia, aranjamentul – e generată de AI, prin Suno. Dar nu apeși un buton și iese hit. După cum spuneam, uneori generez extrem de multe variante până găsesc una care să sune bine. Apoi o cizelez. E un proces de selecție și direcție artistică, nu de întâmplare.

Vezi și:

INTERVIU Elevul de doar 16 ani care nu știe programare, dar a creat Jarvis cu AI: asistentul util care îți vede ecranul și îți simplifică munca

Cum îl faci pe ChatGPT să fie mai sincer? Trucurile simple care pot schimba complet răspunsurile AI

Vizualul este generat, de asemenea, transparent, tot cu AI. Fiecare cadru e ales, tăiat, sincronizat cu muzica. Montajul e 100% uman. În prezent lucrez și la un videoclip, însă e mult de muncă pentru ca un astfel de produs să arate bine, să nu fie un clip random generat cu AI.

Dacă ar trebui să pun un procent: 70% creație umană (concept, versuri, selecție, montaj, strategie), 30% execuție AI (voce, melodie, imagini brute). AI-ul e instrumentul. Eu sunt cel care decide ce se cântă și de ce.

Ozana Mazilu (Playtech): Vocea este, probabil, primul lucru care ridică semne de întrebare într-un astfel de proiect. Cum ai construit vocea lui Johnny Bot și ce garanții ai că nu intră într-o zonă gri, în care publicul să spună că seamănă suspect de mult cu un artist real?

Ben: Vocea lui Johnny Bot e generată integral de Suno AI. Nu e bazată pe vocea niciunui artist real, nu am folosit voice cloning și nu am luat sample-uri de la nimeni. E o voce sintetică pură, unică, ajustată în Eleven Labs.

Dacă seamănă cu cineva, e pentru că AI-ul a învățat din mii de ore de muzică și inevitabil preia anumite inflexiuni care există în genul manelelor. Dar nu e vocea nimănui anume – e o voce care sună „de manea” fără să fie a vreunui artist specific.

Și sincer, dacă publicul întreabă „cu cine seamănă?” – asta înseamnă că vocea e suficient de bună încât să pară reală. Ceea ce, pentru un proiect AI, e un compliment, nu o problemă.

Ozana Mazilu (Playtech): Manelele trăiesc din biografie, din suferință, din orgoliu, din experiență personală. Ce poate aduce un personaj generat cu AI într-un gen în care publicul caută tocmai autenticitatea omului din spatele piesei?

Ben: Asta e o întrebare foarte bună. Și răspunsul meu e: Johnny Bot nu înlocuiește autenticitatea. O pune sub semnul întrebării.

Când asculți o manea care te face să simți ceva și apoi afli că e făcută de AI, întrebarea devine: emoția era în muzică sau era în tine? Poate că sufletul nu e în cine cântă, ci în cine ascultă. Asta e conversația pe care Johnny Bot o deschide.

Și să fim realiști: manelele au evoluat enorm. De la Gabi Luncă la Babasha, genul s-a reinventat de fiecare dată când cineva a venit cu ceva neașteptat. Johnny Bot e următorul pas neașteptat. Nu înlocuiește pe nimeni – adaugă o voce nouă la masă. Iar la masă mai este încă mult loc. Mă aștept ca în perioada următoare să apară și alte proiecte similare, abia aștept să le văd, să învăț din ele.

Plus că în spatele lui Johnny Bot e un om (sau poate oameni?). Cu gusturi, cu opinii, cu o viziune. AI-ul e pensula, dar tabloul e uman.

Ozana Mazilu (Playtech): Există deja destui oameni care spun că muzica făcută cu AI este doar o scurtătură tehnologică, nu act artistic. De ce ar trebui publicul să ia în serios un proiect ca Johnny Bot și să nu-l vadă doar ca pe un experiment făcut pentru trafic și reacții?

Ben: Păi hai să întoarcem întrebarea: când a apărut Auto-Tune, toți au zis că artiștii trișează. Astăzi nu există hit în top 10 fără Auto-Tune. Când au apărut sintetizatoarele, puritanii spuneau că nu e muzică adevărată. Astăzi toată muzica electronică există datorită lor.

AI-ul e următorul instrument. Poate fi folosit prost – să generezi 100 de piese pe zi și să le arunci pe Spotify ca spam. Sau poate fi folosit cu intenție artistică – să construiești un personaj, o poveste, o lume.

Johnny Bot nu e o scurtătură. Reprezintă luni de muncă: versuri rescrise de zeci de ori, sute de generații testate, strategie de lansare gândită pas cu pas. După cum spuneam, proiectul e în faza embrionară, nici măcar nu am început campania de marketing pe rețelele sociale, doar am creat paginile. Dacă asta e scurtătură, atunci e cea mai lungă scurtătură pe care am luat-o vreodată.

Publicul va decide. Eu doar pun muzica pe masă și las oamenii să asculte. Dacă nu o să le placă, proiectul o să moară de la sine, așa cum au murit mii înainte lui – AI sau non-AI.

Foto: Johnny Bot, primul manelist AI

Ozana Mazilu (Playtech): Ai ales manelele pentru că simți că aici poate apărea o inovație reală sau pentru că este genul cel mai ușor de viralizat online? Cât este pariu artistic și cât este calcul de marketing?

Ben: Sincer? Amândouă. Și nu mă feresc să recunosc.

Manelele sunt perfecte pentru un experiment AI din mai multe motive: au o structură muzicală clară (ritmul de 7/11, scările orientale), au energie instantă, au un public pasionat și vocal. Și da, au potențial viral uriaș, deoarece combinația „AI + manele” e ceva ce nimeni nu a făcut în România.

Dar dacă era doar calcul de marketing, făceam un TikTok de 15 secunde și gata. Nu construiam un personaj cu poveste, cu identitate vizuală, cu catalog de piese. Johnny Bot există, da – recunosc – și pentru că mare parte a trendingului actual de pe YouTube sau din România e dominat de manele.

Pariul artistic e că un personaj AI poate crea emoție reală. Calculul de marketing e că România e gata să vorbească despre asta. Sper să am dreptate pe ambele.

Ozana Mazilu (Playtech): Cât costă, în realitate, să lansezi un astfel de personaj? Nu doar în bani, ci și în timp, teste, abonamente, credite, refaceri și ore pierdute până când rezultatul pare suficient de bun pentru public.

Ben: În bani, surprinzător de puțin. Suno AI nu este scump – e undeva la 25 de dolari pe lună. Eleven Labs e cam la fel. Iar softurile (de finisare audio, de pildă) le aveam oricum. Mă aștept să crească un pic costurile pe zona de video – la care suntem în preproducție.

Ca să răspund: cu câteva sute de euro pe an îți poți permite instrumentele pentru genul acesta de proiect. Plus că unele instrumente pot fi folosite și la alte sarcini, nu doar la muncă.

În timp și energie – acolo e costul real. Vorbim de săptămâni de lucru: sute de generații muzicale testate și aruncate, versuri rescrise de zeci de ori pentru că AI-ul face greșeli gramaticale în română.

Cel mai frustrant lucru? AI-ul nu înțelege limba română la perfecție. Face dezacorduri, forțează rime care nu există, pronunță greșit cuvinte. Fiecare piesă trece printr-un filtru uman riguros înainte să ajungă la public.

Dar asta e și partea frumoasă: demonstrează că oricine cu o idee bună și răbdare poate crea ceva. Nu ai nevoie de studio de înregistrări, de buget de producție, de conexiuni în industrie. Ai nevoie de viziune și de perseverență.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum crezi că vor privi artiștii reali din zona manelelor apariția lui Johnny Bot? Ca pe o curiozitate simpatică, ca pe un instrument nou sau ca pe începutul unei concurențe care le poate lua din spațiu, vizibilitate și bani?

Ben: Cred că depinde de artist. Cei care sunt încrezători în talentul lor vor vedea în Johnny Bot o curiozitate amuzantă sau chiar o oportunitate. Imaginați-vă un duet între un manelist real și un AI – ăsta ar fi un moment istoric pentru muzica românească.

Cei care se simt amenințați… poate ar trebui să se întrebe de ce. Un robot care generează piese nu va înlocui niciodată prezența scenică a unui artist live, energia unei nunți cu manelist real, sau conexiunea umană dintre artist și public. Aici, recunosc fără dubii limita AI-ului.

Johnny Bot e ca un DJ virtual care pune muzică bună – nu înlocuiește trupa live, dar își are locul lui. Sincer, mi-ar plăcea enorm o colaborare cu un manelist real.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă un personaj AI ajunge să facă hituri și milioane de vizualizări, unde mai rămâne artistul uman? Crezi sincer că AI-ul va rămâne un simplu instrument sau suntem deja în punctul în care începe să concureze direct cu oamenii?

Ben: Sincer? Suntem într-un punct de tranziție. AI-ul nu va rămâne doar un instrument – va deveni un colaborator. Acest lucru este inevitabil, și nu doar în muzică. Dar nu cred că va înlocui artistul uman. Motiv simplu: oamenii nu ascultă muzică doar pentru sunet. Ascultă pentru poveste, pentru conexiune, pentru „artistul ăla e ca mine”.

Johnny Bot poate face o piesă catchy. Dar nu poate urca pe scenă la o nuntă și să dedice o manea nașului. Nu poate avea o viață personală despre care lumea să vorbească. Nu poate privi publicul în ochi.

Ce poate face e să demonstreze că tehnologia și muzica pot coexista frumos. Și poate că în viitor, un manelist real va folosi AI ca să-și testeze ideile, să genereze aranjamente, să experimenteze. Johnny Bot deschide ușa asta.

Foto: Johnny Bot, primul manelist AI

Ozana Mazilu (Playtech): Unde tragi linia dintre proiect artistic și gimmick de marketing? Ce trebuie să demonstreze Johnny Bot ca să nu rămână doar „manelistul făcut de AI” despre care se vorbește o săptămână și apoi dispare?

Ben: Întrebarea asta mă ține treaz noaptea, serios. Și răspunsul e simplu: consistența. Și da – recunosc! – și norocul! În lumea algoritmilor, nu câștigă întotdeauna cineva care vine cu un proiect bun. E foarte mult hazard la mijloc.

Un gimmick face zgomot o săptămână. Un proiect artistic livrează lună de lună. Johnny Bot are deja un catalog de piese, un plan de lansare pe 4 luni, concepte de conținut recurente. Nu e o singură glumă – e un proiect pe termen lung. O să reușească? Sincer, habar nu am! Sunt pregătit și pentru varianta „NU”.

Ce trebuie să demonstreze? Că piesele lui ajung pe playlist-uri, că oamenii le ascultă și a doua oară, că publicul îl adoptă nu doar ca noutate ci ca pe ceva ce le place cu adevărat. Dacă peste șase luni lumea încă ascultă „Trăim ca Regii” sau celelalte hituri care vor fi lansate în scurt timp, atunci Johnny Bot nu mai e un gimmick.

Eu pariez pe calitate și pe consistență. Restul decide publicul.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă proiectul explodează, care este planul: rămâne un experiment singular sau vrei să construiești un univers întreg de artiști digitali? Te gândești la colaborări cu artiști reali, la personaje noi sau chiar la concerte virtuale?

Ben: Visul mare? Un label de artiști AI românești. Johnny Bot e primul, dar nu trebuie să fie singurul. Imaginați-vă o manelistă AI, un rapper AI, un artist de muzică populară AI – fiecare cu personalitatea și povestea lui. Sună SF? Gândiți-vă doar la ce suna SF acum șase luni și azi nu mai pare deloc așa.

Colaborări cu artiști reali – absolut, da. Un duet între Johnny Bot și un manelist real ar fi ceva ce nu s-a mai făcut niciodată. Concerte virtuale? Tehnic poate fi posibil. Un avatar 3D pe ecran, muzica live, publicul în sală – e doar o chestiune de timp.

Dar până acolo, focusul e pe Johnny Bot și pe muzică bună. Nu vreau să alerg după zece idei deodată. Vreau să fac una bine.

Iar dacă proiectul nu explodează? Am învățat enorm despre AI, despre muzică, despre marketing. M-am amuzat, m-am distrat și am făcut un robot care cântă manele. Nu e rău pentru un hobby.

Ozana Mazilu (Playtech): În online am văzut deja fenomenul Lolita, o cântăreață AI care a strâns milioane de vizualizări. Te-a influențat acel exemplu? Și crezi că în România începe deja o competiție reală între artiști digitali, nu doar o serie de experimente izolate?

Ben: Lolita Cercel a demonstrat că publicul din România este deschis la ideea unui artist AI. A arătat că oamenii sunt curioși, că vor să asculte, că nu resping automat conceptul. Deci da, am urmărit cu atenție ce a făcut Tom acolo și am învățat din abordarea lui – mai ales ideea de a lăsa personajul să vorbească singur, fără să pui creatorul în față.

Dar Johnny Bot e un proiect diferit. Lolita vine din zona pop/trap, noi venim din manele – un gen cu totul alt public, alte reguli, altă energie. Nu simt că suntem în competiție. Mai degrabă suntem primii care demonstrează că fenomenul artiștilor AI nu e o întâmplare, ci un val care abia începe în România.

Dacă anul viitor avem cinci artiști AI diferiți, fiecare pe genul lui, asta confirmă că am avut dreptate toți. Cu cât suntem mai mulți, cu atât publicul ia fenomenul în serios.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă Johnny Bot ar fi un om real, ar fi genul de artist care face show și opulență sau unul care trăiește exclusiv din imaginea construită pentru online? Iar dacă ajunge pe trending și lumea cere dedicații, cine este adevărata vedetă: personajul, tehnologia sau cei care îl controlează?

Ben: Johnny Bot e genul care vine la petrecere, pune muzica tare, se asigură că toată lumea se simte bine și pleacă fără să spună nimănui cum îl cheamă. E show și opulență – pentru că asta cer manelele – dar cu un zâmbet care spune „nu mă lua prea în serios”.

Iar cine e adevărata vedetă? Sincer, cred că publicul. Noi punem piesa pe masă, dar ea prinde viață doar când cineva o ascultă, o fredonează, o pune la boxă la grătar. Fără publicul care decide că piesa asta merită timpul lui, Johnny Bot e doar un fișier audio pe un server.

Personajul e fața. Tehnologia e instrumentul. Creatorul e regizorul din spatele camerei. Dar vedeta adevărată e cel care dă play și simte ceva.

INTERVIU Elevul de doar 16 ani care nu știe programare, dar a creat Jarvis cu AI: asistentul util care îți vede ecranul și îți simplifică munca