INTERVIU cu Zaki Milhem, cofondator și CEO WakeZ, despre aplicația care citește somnul pentru a identifica riscul de depresie: „Vrem să măsurăm, nu doar să întrebăm”

WakeZ este un proiect românesc de health-tech care încearcă să transforme datele colectate de Apple Watch în indicii utile despre sănătatea mintală, pornind de la modul în care se schimbă somnul, în special faza REM. Aplicația urmărește arhitectura somnului pe parcursul mai multor nopți și folosește aceste informații într-un proces în care interpretarea clinică rămâne în sarcina medicului, nu a algoritmului.

În jurul tehnologiei au fost deja realizate mai multe studii, inclusiv cercetări privind legătura dintre modificările somnului REM și severitatea simptomelor depresive, dar și un studiu randomizat, dublu-orb, cu 208 participanți, care a analizat efectele stimulării haptice în timpul somnului REM. Echipa lucrează în prezent la extinderea validării clinice și la trecerea către o certificare medicală de clasă superioară.

Pentru a înțelege mai bine ce poate face WakeZ în prezent, unde se termină screeningul și începe diagnosticul, cât de precise sunt datele obținute din Apple Watch și cât de realist este ca o astfel de tehnologie să fie folosită la scară largă, Playtech a vorbit cu Zaki Milhem, cofondator și CEO WakeZ, medic psihiatru cu doctorat în medicină. Am discutat despre studiile realizate până acum, riscurile și limitele tehnologiei, protecția datelor, intervențiile prin vibrații în timpul somnului și planurile companiei pentru următorii ani.

INTERVIU Zaki Milhem, cofondator și CEO WakeZ, medic psihiatru cu doctorat în medicină

Zaki Milhem

Ozana Mazilu (Playtech): WakeZ pornește de la ideea că somnul poate oferi indicii despre riscul de depresie. Ce anume măsoară aplicația și care sunt semnalele pe care algoritmul le caută în datele colectate de Apple Watch?

Zaki Milhem: Aplicația citește arhitectura somnului din senzorii Apple Watch, noapte de noapte: cât dormi, cum trec fazele una în alta și, mai ales, somnul REM, faza în care visăm. Ne uităm în principal la două lucruri: cât de repede intri în primul REM după adormire (latența REM) și ce proporție din noapte petreci în REM. În depresie, ambele tind să se schimbe: REM-ul apare mai devreme și ocupă mai mult din noapte. Psihiatrii știu asta din laboratoarele de somn, de câteva decenii.

Vezi și:

Radarul e-SIGUR te fotografiază, dar nu te oprește nimeni. În cât timp poți afla că ai fost prins

Ce aduce WakeZ nou este măsurarea acasă, pe parcursul mai multor nopți la rând, pe ceasul pe care oamenii îl poartă deja, nu într-o singură noapte de laborator. În plus, aceste date sunt citite de către un medic din rețeaua de clinici partenere. Ca să fiu proactiv, o întrebare pe care o primim des este „Bine, și cât REM ar trebui să am?”. Răspunsul este că depinde: atâta REM cât te face pe tine să te simți bine. Dar evoluția și schimbările REM sunt ceva ce orientează spre riscul de depresie, în special dacă schimbările sunt susținute.

Ozana Mazilu (Playtech): Cât de precis poate fi, în acest moment, un astfel de screening? Aveți deja date despre sensibilitate, specificitate sau rata de rezultate fals pozitive și fals negative?

Zaki Milhem: În acest moment, avem două studii publicate care arată că semnalul există. În cel mai mare, pe 191 de adulți urmăriți 15 nopți, latența și proporția REM au explicat împreună aproximativ 62% din variația severității simptomelor depresive. Este o asociere foarte puternică, dar o asociere nu este încă un test de screening.

Pasul următor, pe care îl pregătim cu psihiatrii de la Cluj, compară evaluarea pe baza somnului cu interviul psihiatric structurat, care este referința clinică. Din acel studiu vor reieși clar cifrele de sensibilitate, specificitate, fals pozitive și fals negative pe care le vom putea susține public.

Vezi și:

Apple înăsprește regulile pentru aplicațiile care „dezbracă” oameni cu AI. Trucul prin care unele ajungeau pe iPhone

Vânzările de telefoane mobile au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani. De ce amână oamenii schimbarea telefonului

Ozana Mazilu (Playtech): Unde se termină screeningul și unde începe diagnosticul? Ce poate spune WakeZ unui utilizator și ce nu poate spune fără intervenția unui medic psihiatru sau psiholog clinician?

Zaki Milhem: Diagnosticul îl pune un medic, și asta vrem să reiasă cât mai clar. WakeZ, în forma certificată azi, nu pune diagnostic și nu spune nimănui că are depresie. Utilizatorul poartă ceasul, apoi, după 10 nopți valide, completează un chestionar scurt, iar datele lui, fără detalii de identificare, ajung la un medic din rețeaua clinicilor partenere, care scrie un raport despre starea persoanei respective. Aplicația îți arată cum dormi, interpretarea clinică vine de la medic.

Asta ne desparte de un quiz online: între tine și o concluzie despre sănătatea ta mintală stă întotdeauna un om pregătit pentru asta. Medicii pot aplica o serie de chestionare suplimentare sau, în cazul în care datele sunt suficiente pentru o decizie, pot recomanda utilizatorului un consult pentru un check-up.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce studii clinice ați realizat până acum pentru WakeZ, pe câți participanți și care au fost cele mai importante rezultate obținute?

Zaki Milhem: Am publicat două studii despre legătura dintre REM și depresie: unul pe 105 adulți (Journal of Personalized Medicine, 2024) și unul pe 191 de adulți urmăriți 15 nopți (Diagnostics, 2025). Ambele arată că modificările REM sunt asociate cu severitatea simptomelor depresive. Am mai făcut un studiu pe 100 de voluntari, timp de 30 de nopți, despre trezirea ghidată prin vibrații, în care participanții au raportat o calitate mai bună a somnului și a vieții.

Cel mai important pentru noi este studiul de intervenție: un studiu randomizat, dublu-orb, înregistrat, cu 208 participanți, în care stimularea haptică din timpul REM a redus simptomele depresive față de grupul de control. Lucrarea este acum în evaluare peer-review (inter-pares), așa că cifrele vor fi disponibile cititorilor după publicarea studiului. Dar ce am demonstrat este că funcționează. Pe scala MADRS, scala clinică standard pentru depresie, participanții care au primit stimularea au avut o scădere a simptomelor de aproape 7 puncte în patru săptămâni, față de mai puțin de 3 puncte în grupul de control. Este un efect de două ori și jumătate mai mare, iar diferența dintre grupuri se menține și după ajustarea pentru severitatea de la început.

Rezultatul se confirmă și pe scala BDI, completată de pacient. Mecanismul a funcționat exact cum ne-am propus: ceasul a redus somnul REM cu aproximativ un sfert de oră pe noapte, fără să scurteze somnul și fără să-i scadă eficiența. În aproape 9 din 10 cazuri, vibrațiile au mutat somnul din REM fără ca omul să se trezească. În plus, am obținut aproape 10x retenția în aplicație, comparat cu benchmark-ul aplicațiilor de sănătate mintală.

WakeZ

WakeZ

Ozana Mazilu (Playtech): Datele despre somn pot fi influențate de foarte mulți factori: stres, alcool, program de lucru, medicamente, boli sau pur și simplu o noapte proastă. Cum separă sistemul aceste variații de semnalele care ar putea indica un risc real de depresie?

Zaki Milhem: Aici e ideea centrală a metodei noastre: o noapte după alcool, o tură de noapte sau o zi cu mult stres schimbă somnul, dar schimbarea vine și pleacă. În schimb, depresia lasă un tipar care persistă noapte după noapte. De aceea nu tragem concluzii dintr-o noapte: construim întâi un reper personal, din cel puțin 10 nopți valide din 16, și ne uităm la ce se abate de la reperul tău, nu de la o medie a populației.

Nu te comparăm cu nimeni, te comparăm cu tine. Medicamentele și bolile sunt mai greu de separat doar din date, și pentru asta există chestionarul și medicul, care vede contextul pe care un algoritm nu îl vede. Nu pretind că sistemul separă perfect toate aceste cauze. Spun că mai multe nopți validate, un reper personal și un medic în buclă reduc mult o posibilă marjă de eroare.

Ozana Mazilu (Playtech): Ați menționat intervenția prin impulsuri haptice în timpul somnului REM. Cum funcționează concret această tehnologie și ce încercați să modificați sau să influențați prin aceste impulsuri?

Zaki Milhem: Ceasul recunoaște în timp real când intri în REM și trimite o serie scurtă de vibrații ușoare, de câteva secunde, calibrate să te mute într-o altă fază de somn fără să te trezească. În principal, vibrațiile au o cadență care încearcă să conducă utilizatorul spre somn mai profund. Dacă acest lucru eșuează, atunci un alt set de vibrații duce utilizatorul în somn mai superficial, în orice caz fără a-l trezi pe utilizator.

Rezultatul este puțin mai puțin REM pe noapte, fără să dormi mai puțin. De ce am vrea asta? Aproape toate antidepresivele clasice reduc somnul REM, iar din anii ’70, din studiile lui Gerald Vogel, se știe că privarea selectivă de REM are efect antidepresiv. Problema a fost că, în laborator, asta însemna să trezești omul de zeci de ori pe noapte. Noi încercăm să obținem același efect, fără medicament și fără să trezim omul, și toate acestea se întâmplă în casa lui, doar purtând ceasul la mână.

Ozana Mazilu (Playtech): Există riscul ca o intervenție în timpul somnului REM să afecteze calitatea somnului sau arhitectura normală a acestuia? Ce date de siguranță aveți până acum?

Zaki Milhem: E întrebarea corectă și e prima pe care ne-am pus-o. În studiul randomizat am măsurat exact asta: durata totală a somnului și eficiența lui au rămas practic identice între grupul cu stimulare și grupul de control. REM-ul a scăzut, ceea ce era și scopul, dar somnul nu s-a scurtat, iar trezirile provocate de vibrații au fost rare.

Ca studiul să fie cu adevărat orb, ambele grupuri au primit vibrații dimineața, la trezire, deci nimeni nu știa în ce grup se află. Datele complete de siguranță apar în lucrare, după peer-review. Până atunci, stimularea în timpul REM rămâne în cadrul studiilor clinice, nu în aplicația pe care o poți descărca acum. Vibrațiile în timpul somnului REM pot fi folosite astăzi în mod investigațional, adică în cadrul unui pilot sau studiu clinic. Lucrăm la o certificare ce va permite medicului să prescrie efectiv vibrații ca tratament adjuvant pentru depresie și ne așteptăm să avem asta la început de 2027.

Ozana Mazilu (Playtech): WakeZ este în prezent un dispozitiv medical software de clasa I conform MDR. Ce presupune concret această clasificare și care sunt următorii pași pentru validarea și certificarea tehnologiei?

Zaki Milhem: Clasa I înseamnă că WakeZ este un dispozitiv medical software conform regulamentului european MDR, înregistrat în baza europeană EUDAMED, cu documentație tehnică pentru care răspundem ca producător. Concret, ne permite să măsurăm somnul și să ducem datele la medic, într-un context medical și de boală. Revendicarea (claim-ul) este acela de a preveni simptomele de depresie, prin vibrații livrate în ultimele 30 de minute de somn și chestionare de auto-reflecție. Operăm sub un sistem de management al calității auditat.

Următorul pas este clasa a II-a, care cere evaluarea unui organism notificat și un certificat ISO 13485. Ținta noastră este clasa a II-a în 2027, pe baza dovezilor clinice pe care le avem deja.

Pregătim și un studiu pivot multicentric, împreună cu parteneri din Spania și Portugalia, dar acesta este pentru rambursare. Cu alte cuvinte, pentru ca un sistem de sănătate, cum ar fi CNAS, să plătească pentru WakeZ, trebuie să arătăm că funcționează la scară.

Ozana Mazilu (Playtech): Cât de mult depinde soluția de precizia senzorilor Apple Watch? Dacă ceasul măsoară imperfect somnul sau utilizatorul nu îl poartă corect, cât de mult poate fi afectată evaluarea?

Zaki Milhem: WakeZ nu folosește fazele de somn calculate de Apple; am creat propriul model, antrenat pe sute de înregistrări de polisomnografie, metoda de referință din laboratorul de somn. Când ceasul nu este purtat, se descarcă sau înregistrarea e prea scurtă, noaptea este marcată ca invalidă și nu intră în calcul. Nu completăm o noapte lipsă prin estimare.

În studiul randomizat, aproape 9 nopți din 10 au fost valide. De aceea cerem 10 nopți valide din 16 înainte de orice raport: o noapte prost măsurată nu poate schimba singură concluzia.

Ozana Mazilu (Playtech): De ce ați ales Apple Watch pentru această etapă și nu o soluție compatibilă de la început cu mai multe dispozitive, precum Garmin, Samsung sau dispozitive dedicate monitorizării somnului?

Zaki Milhem: Din trei motive practice:

• Apple este cel mai vândut ceas din lume, nu smartwatch, ci ceas.
• Intervenția are nevoie de un motor haptic precis, pe care îl putem programa la nivel de secundă, și de acces la semnalele din timpul nopții. Apple Watch le are pe amândouă, într-un hardware standardizat, cel mai bun de pe piață.
• Apoi, un dispozitiv medical se validează pe hardware cunoscut, și e mai corect să validezi bine pe o familie de dispozitive decât superficial pe zece. Ne-am integrat recent cu Open Wearables, care ne ușurează conectarea Garmin și a altor ceasuri. Partea de măsurare poate ajunge pe mai multe dispozitive; intervenția haptică cere validare separată pentru fiecare ceas.

Ozana Mazilu (Playtech): Datele despre somn și sănătatea mintală sunt extrem de sensibile. Unde sunt procesate și stocate informațiile utilizatorilor, cine poate avea acces la ele și ce măsuri luați pentru ca aceste date să nu ajungă la angajatori, asiguratori sau alte terțe părți?

Zaki Milhem: Operatorul de date este WakeZ Health Tech Ecosystem SRL și lucrăm sub GDPR, ca orice dispozitiv medical din UE. Datele sunt procesate și stocate pe infrastructură cloud AWS, Frankfurt. Medicul partener primește datele fără identificatori, iar în panourile pe care le văd clinicile aplicăm k-anonimitate, astfel încât nimeni să nu poată fi recunoscut într-un grup mic.

Angajatorii nu au acces la date individuale, nici în programele corporate: o companie vede cel mult cifre agregate, niciodată un om. Asiguratorii nu au acces. Nu vindem date – o companie care vrea să devină dispozitiv medical rambursat trăiește din încrederea pacienților și a medicilor.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce se întâmplă dacă WakeZ detectează un risc ridicat de depresie? Primește utilizatorul doar o alertă sau există un protocol prin care este orientat către un medic ori către alte servicii de specialitate?

Zaki Milhem: În fluxul obișnuit, raportul vine de la un medic, nu de la un algoritm. Dacă medicul vede semne îngrijorătoare, recomandă o evaluare de specialitate, iar utilizatorul este orientat către una dintre clinicile partenere: avem clinici în București, Brașov, Cluj și național prin Telios, iar pentru pilotul de acum, Clinica de Psihiatrie I din Cluj.

Decizia de a merge mai departe rămâne a utilizatorului. Noi ne asigurăm că, atunci când o ia, are deja un medic care îi cunoaște datele.

Ozana Mazilu (Playtech): În cazul fondatorilor și al oamenilor din tech, performanța profesională poate masca foarte bine problemele de sănătate mintală. Ce ați observat până acum în screeningurile realizate și ce tip de simptome sunt cel mai des ignorate de oamenii care continuă să funcționeze aparent normal?

Zaki Milhem: Am realizat de curând un screening anonim la o conferință și pot să spun că, dacă facem media scorurilor PHQ8 pentru toate cele peste 600 de chestionare completate, ne situăm în zona de „depresie moderată”, ca un colectiv.

Ca psihiatru, am constatat că oamenii care continuă să livreze ignoră tristețea, pentru că rareori o simt ca atare. Ignoră somnul care se strică încet, iritabilitatea, oboseala care nu trece după weekend și faptul că lucrurile care altădată îi umpleau de energie acum nu le mai fac plăcere. Performanța e o mască bună tocmai pentru că e apreciată, evidentă și ne ține ocupați. Azi, singura cale prin care un fondator e luat în serios este să mărturisească, adesea dramatic și atunci când chiar nu mai poate, iar pentru asta plătește un preț real în fața echipei și a investitorilor.

În viața de zi cu zi, nimeni nu mărturisește că are tensiunea mare, i-o măsoară cineva. Așa ar trebui să fie și cu sănătatea mintală.

Ozana Mazilu (Playtech): În comunicarea WakeZ apare cifra potrivit căreia 49% dintre antreprenori au trecut printr-o problemă de sănătate mintală. Din ce studii provine această estimare și cât de bine crezi că descrie situația actuală din ecosistemul tech?

Zaki Milhem: Cifra vine din studiul lui Michael Freeman și al colegilor săi de la University of California San Francisco, pe 242 de antreprenori, publicat în Small Business Economics: 49% au raportat cel puțin o problemă de sănătate mintală de-a lungul vieții, față de 32% într-un grup de comparație.

Are limitele lui: e un studiu american, pe date autoraportate, iar cei care aleg să răspundă la un astfel de chestionar nu sunt neapărat reprezentativi. Pentru România nu avem o cifră comparabilă, și asta face parte din problemă. Știm din datele Eurostat că România raportează cea mai mică prevalență a depresiei din UE, în jur de 1%, față de o medie europeană de peste 7%. Nu cred că românii sunt de șapte ori mai fericiți sau mai împliniți decât restul europenilor. Cred că, la noi, depresia se raportează prea puțin. De aceea noi vrem să măsurăm, nu doar să întrebăm.

Ozana Mazilu (Playtech): Care este obiectivul final al WakeZ: să devină un instrument de prevenție folosit individual, un produs recomandat de medici sau o platformă integrată în sistemul de sănătate? Și în cât timp crezi că tehnologia poate ajunge la o formă validată clinic și utilizată la scară largă?

Zaki Milhem: Ținta finală este un dispozitiv medical rambursat, recomandat de medici și integrat în sistemul de sănătate. Folosirea individuală e primul pas: oamenii vin pentru somn, pentru un mod de trezire diferit, iar datele lor ajung la un medic care altfel nu i-ar fi văzut niciodată.

Și asta e partea care diferențiază WakeZ de orice alarmă pe care o știi. Alarmele clasice te trezesc din somn indiferent de faza în care ești. Cele „smart” te trezesc când prind un moment potrivit, undeva într-o fereastră de până la jumătate de oră, deci de cele mai multe ori mai devreme decât ai fi vrut.

WakeZ nu negociază ora. În ultima parte a nopții, ceasul transmite vibrații ușoare la încheietură, care te conduc spre o fază din care trezirea vine firesc, exact în minutul pe care l-ai setat. Asta fără sunet și fără să-l trezești pe cel de lângă tine. Spun cu încredere că cine încearcă aplicația o săptămână înțelege de ce rata de retenție e mai mare.

Calendarul pe care lucrăm: clasa a II-a în 2027 și extindere în Spania, Portugalia și Italia, apoi, din 2028, dosare de rambursare în Marea Britanie, Franța și Germania. Ritmul va fi dictat de studiul pivot multicentric. Dacă datele confirmă ce am văzut până acum, vorbim de câțiva ani, nu de un deceniu.

Noul BMW iX5 a fost surprins pe șosea înainte de lansare. SUV-ul electric cu 850 km autonomie și faruri spectaculoase vine și în România