Ilie Bolojan, prima reacție după intrarea României în recesiune tehnică: „Costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii. Nu traversăm o criză”

Ilie Bolojan, prima reacție după intrarea României în recesiune tehnică: „Costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii. Nu traversăm o criză”
Ilie Bolojan, premierul României. Foto: Profimedia

Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică anunțată vineri de specialiști era anticipată și inevitabilă, în contextul schimbării modelului economic al României. Șeful Guvernului susține că țara a început tranziția de la „un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător”, la unul fundamentat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai șase luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid”, a transmis premierul.

2024, anul dezechilibrelor: „Am cheltuit mult, dar am crescut puțin”

Potrivit lui Bolojan, pentru a înțelege corect situația actuală, anii 2024 și 2025 trebuie analizați împreună, ca parte a aceluiași proces de ajustare.

În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o expansiune economică mai puternică. Însă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima parte a anului 2024 economia a intrat deja în recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre.

Premierul explică faptul că o mare parte din fondurile cheltuite au fost direcționate către consum curent și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, nu către dezvoltare structurală. În plus, consumul ridicat a alimentat importurile, iar inflația a erodat impactul stimulului fiscal.

„În 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin”, a sintetizat Bolojan.

2025, anul corecției: disciplină fiscală și costuri sociale

În iulie 2025, Guvernul a început un proces de redresare, realizând o corecție de aproximativ 1% din PIB. Premierul admite că ajustarea a generat costuri sociale și nemulțumiri, însă susține că era necesară.

Deși, teoretic, o asemenea consolidare fiscală ar fi trebuit să ducă la o frânare accentuată a economiei, datele arată că în 2025 creșterea economică se menține la circa 0,6%, susținută de investiții și factori structurali. „Problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, afirmă șeful Executivului.

România a intrat oficial în recesiune tehnică după ce Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de contracție, după o scădere de 0,2% în trimestrul III, potrivit INS.

Bolojan subliniază că această consolidare fiscală nu este un scop în sine, ci „o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă”.

„Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă”, a adăugat premierul.

Critici din coaliție: „O rușine pentru întreaga coaliție”

Declarațiile premierului au fost criticate dur de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a calificat intrarea României în recesiune tehnică drept „o rușine pentru întreaga Coaliție”, admițând totodată că și social-democrații poartă o parte din responsabilitate.

Grindeanu a cerut oprirea „tăvălugului deciziilor economice stupide” și a sugerat că principala vină aparține „încăpățânării dusă la absurd, rezistenței acerbe la orice argument rațional și obsesiei pentru imagine”, o aluzie directă la premierul Ilie Bolojan.