Harta educației în Europa. Regiunile în care cei mai mulți tineri au diplomă universitară

Harta educației în Europa. Regiunile în care cei mai mulți tineri au diplomă universitară
Unde sunt cei mai mulți tineri cu studii superioare. Diferențele dintre regiunile europene / Foto: Profimedia
Ionuț Vieriu
Google Urmărește pe Google

Regiunea capitalei Lituaniei conduce clasamentul european al ponderii tinerilor cu studii superioare. În Sostinės regionas, 77,4% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani absolviseră învățământul terțiar în 2025, urmată de regiunile care includ Parisul și Dublinul. La celălalt capăt al clasamentului se află și trei regiuni din România, unde proporția este sub 18%.

Regiunile capitalelor ocupă primele poziții

Datele prezentate în analiza regională Eurostat privind educația și formarea arată diferențe mari între regiunile Uniunii Europene. Indicatorul urmărește ponderea absolvenților în populația de 25–34 de ani, nu numărul total al diplomelor eliberate într-un an.

Primele patru poziții evidențiate în analiză aparțin unor regiuni care includ capitale naționale. În trei dintre acestea, cel puțin șapte din zece tineri din grupa de vârstă analizată au studii superioare:

  • Sostinės regionas, Lituania – 77,4%;
  • Île-de-France, Franța – 72,7%;
  • Eastern and Midland, Irlanda – 70,4%;
  • Warszawski stołeczny, Polonia – 69,6%.

La nivelul întregii Uniuni Europene, proporția era de 44,8% în 2025. Obiectivul european pentru 2030 este ca minimum 45% dintre persoanele de 25–34 de ani să fi absolvit învățământul terțiar.

Dintre cele 243 de regiuni pentru care existau date, 93 depășiseră deja pragul de 45%. Asta înseamnă că aproape patru din zece regiuni analizate trecuseră de ținta stabilită pentru sfârșitul deceniului.

Ponderea persoanelor de 25–34 de ani cu studii superioare în regiunile selectate, în 2025. Sursa datelor — Eurostat

Ponderea persoanelor de 25–34 de ani cu studii superioare în regiunile selectate, în 2025. Sursa datelor — Eurostat

Citește și: De ce aleg tot mai mulți tineri români să studieze în străinătate. Diferențele dintre facultățile din România și cele din Europa

Unde se află regiunile României

În partea inferioară a clasamentului, Eurostat identifică 25 de regiuni în care mai puțin de 27,5% dintre tinerii de 25–34 de ani absolviseră studii superioare. Șapte dintre cele opt regiuni ale României fac parte din acest grup, excepția fiind București–Ilfov.

Cele mai mici ponderi menționate în analiză sunt înregistrate în regiunea franceză ultraperiferică Mayotte și în trei regiuni românești. Valorile sunt următoarele:

  • Mayotte, Franța – 14,3%;
  • Sud-Est, România – 16,4%;
  • Sud-Muntenia, România – 16,7%;
  • Vest, România – 17,3%.

Diferența dintre regiunea capitalei Lituaniei și Sud-Estul României ajunge astfel la 61 de puncte procentuale. În prima, peste trei sferturi dintre tinerii analizați au studii superioare, în timp ce în regiunea românească proporția este de aproximativ unul din șase.

Grupul regiunilor cu ponderi reduse include și șase regiuni din Ungaria, cinci din Italia și trei din Grecia. În Italia apar inclusiv Sicilia și Sardinia, iar în Portugalia este menționată regiunea autonomă Azore.

Ce au în comun zonele cu mulți absolvenți

În total, 24 de regiuni europene aveau o pondere de cel puțin 57,5% a absolvenților de studii superioare în grupa de vârstă analizată. Printre acestea se numără regiunile capitalelor din Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franța, Croația, Lituania, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și Suedia.

Lista cuprinde și regiuni din afara capitalelor, precum Utrecht și Groningen, în Țările de Jos, Brabant Wallon și Vlaams-Brabant, în Belgia, și Rhône-Alpes, în Franța. Sunt prezente, de asemenea, patru regiuni din nordul și estul Spaniei.

Eurostat leagă această concentrare de oportunitățile educaționale, profesionale și sociale care atrag persoane cu calificări înalte. Analiza menționează universitățile și activitățile de cercetare și inovare printre caracteristicile acestor regiuni.

În schimb, regiunile cu ponderi mici sunt adesea rurale sau îndepărtate geografic și oferă mai puține oportunități de muncă pentru persoane cu înaltă calificare. În unele dintre ele, formarea profesională și ucenicia au un rol mai mare în intrarea tinerilor pe piața muncii.

Citește și: Ce facultate mai merită făcută în România? Dilema unui elev de clasa a XII-a, „Sunt total confuz”

Ce măsoară, de fapt, clasamentul

Categoria statistică folosită este mai largă decât diploma universitară de licență. Învățământul terțiar include nivelurile ISCED 5–8, de la programe terțiare de scurtă durată până la licență, masterat și doctorat.

Datele se referă la nivelul de educație absolvit de persoanele care locuiau în regiunea respectivă la momentul anchetei. Acestea ar fi putut studia în altă regiune sau în altă țară, iar unele puteau continua încă studiile pentru o calificare superioară.