Hackerii folosesc inteligența artificială pentru a fura datele cardurilor bancare. Peste 600.000 de carduri compromise și mai mult de 100 de site-uri infectate

Hackerii folosesc inteligența artificială pentru a fura datele cardurilor bancare. Peste 600.000 de carduri compromise și mai mult de 100 de site-uri infectate
Foto: Getty Images
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

Inteligența artificială nu mai este folosită doar pentru a scrie texte, a genera imagini sau a automatiza activități obișnuite. Tehnologia a devenit și un instrument pentru infractorii cibernetici, care o utilizează pentru a identifica vulnerabilități, a compromite magazine online și a fura informațiile financiare ale clienților. O campanie informatică descoperită recent arată cât de periculoasă poate deveni această combinație: un atacator a folosit mai mulți agenți AI pentru a compromite site-uri comerciale și a obținut peste 600.000 de înregistrări cu date ale cardurilor bancare. Potrivit BleepingComputer , operațiunea a afectat inclusiv organizații importante din industria hotelieră, transporturi și comerțul electronic.

Cercetătorii companiei de securitate cibernetică Gambit au identificat o campanie activă cel puțin din iulie 2026, în care atacatorul a combinat mai multe instrumente AI pentru a automatiza aproape întregul proces de compromitere a site-urilor. În numai cinci zile, acesta a lansat peste 100 de atacuri și a reușit să compromită, în diferite grade, cel puțin 27 de organizații. Investigația a identificat și 119 site-uri pe care fusese instalat cod malițios destinat interceptării datelor de plată. Cazul evidențiază o schimbare importantă în securitatea informatică: atacurile complexe, care înainte necesitau eforturi considerabile din partea hackerilor, pot fi acum automatizate și desfășurate la scară mult mai mare.

Cum au reușit agenții AI să compromită zeci de companii în numai câteva zile

Potrivit raportului publicat de Gambit Security , atacatorul a folosit trei instrumente bazate pe inteligență artificială, fiecare având un rol diferit în desfășurarea operațiunii. Primul, Strix, a fost utilizat pentru identificarea vulnerabilităților din infrastructura magazinelor online. Al doilea, Cairn, a încercat să exploateze problemele descoperite pentru a obține acces la servere și la conturi administrative. În cele din urmă, Hermes a coordonat întreaga campanie, a luat decizii privind continuarea atacurilor și a gestionat activitățile desfășurate după compromiterea sistemelor.

Cercetătorii au descoperit că operatorul uman oferea instrucțiuni relativ scurte, în limba chineză, după care agenții AI desfășurau singuri numeroase operațiuni. Între 23 și 31 august, Strix a fost executat de 146 de ori împotriva a 138 de sisteme, acumulând 633 de ore de scanare. Între 10 și 15 septembrie, atacatorul a lansat 105 operațiuni distincte, reușind să obțină diferite niveluri de acces în infrastructura a cel puțin 27 de companii.

Această abordare confirmă unele dintre îngrijorările exprimate anterior de specialiștii în securitate informatică. Experții Microsoft avertizau încă din martie 2026 că inteligența artificială îi ajută pe hackeri să pregătească atacuri mai rapid , automatizând activități precum identificarea vulnerabilităților și analizarea infrastructurii digitale. În cazul investigat de Gambit, automatizarea a mers însă mult mai departe, fiind utilizată inclusiv pentru exploatarea sistemelor și sustragerea datelor financiare.

Peste 600.000 de carduri bancare furate și 119 site-uri infectate cu programe malițioase

Investigația a arătat că atacatorul a reușit să obțină peste 600.000 de înregistrări cu date ale cardurilor bancare de la două companii compromise. Majoritatea informațiilor aparțineau unor carduri emise în Statele Unite, însă printre țările identificate se numără și Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Regatul Unit, Noua Zeelandă și Franța. Cercetătorii au colaborat cu specialiști în prevenirea fraudelor pentru verificarea datelor și notificarea instituțiilor emitente.

În paralel, hackerul a folosit instrumentele AI pentru a instala programe de tip „skimmer” pe site-urile comerciale. Acestea sunt fragmente de cod malițios care pot intercepta informațiile introduse de clienți în timpul efectuării unei plăți online. Spre deosebire de magazinele online false, construite special pentru a fura datele cumpărătorilor , un site infectat cu un skimmer poate aparține unei companii legitime, iar utilizatorul nu are neapărat motive să suspecteze că datele sale bancare sunt interceptate.

Gambit a identificat cel puțin 119 site-uri afectate de astfel de programe, inclusiv pagini aparținând unor organizații importante. Printre entitățile compromise se numără o companie din industria hotelieră inclusă în clasamentul Fortune 500, o companie aeriană importantă din Statele Unite, un distribuitor american de produse industriale și un comerciant online de îmbrăcăminte. Cercetătorii nu au publicat numele tuturor organizațiilor vizate.

Pentru a instala programele malițioase, agenții AI au utilizat metode adaptate infrastructurii fiecărui site. În unele cazuri, au modificat fișiere JavaScript legitime sau pagini de finalizare a comenzilor. În altele, au intervenit asupra conținutului distribuit prin servicii cloud și rețele de livrare a conținutului. Cercetătorii au observat inclusiv mecanisme prin care programele malițioase puteau fi reinstalate automat după eliminarea lor de către administratorii site-urilor.

Atacuri informatice pentru numai 25 de dolari pe companie. Costurile surprinzător de mici ale operațiunii

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale campaniei este costul redus al atacurilor. Cercetătorii Gambit au reușit să analizeze infrastructura utilizată de hacker și au identificat un cont OpenRouter prin intermediul căruia acesta accesa modelele de inteligență artificială. La 25 august, cheltuielile înregistrate în aproximativ patru săptămâni ajunseseră la 7.005 dolari. Pe baza activității ulterioare, specialiștii au estimat că întreaga operațiune a costat între 12.000 și 18.000 de dolari.

Analiza internă realizată chiar de atacator indica un cost mediu de aproximativ 25,46 dolari pentru fiecare dintre cele 101 scanări finalizate, cu valori cuprinse între 3,13 și 79,31 de dolari. Practic, instrumentele AI au permis desfășurarea unor operațiuni complexe împotriva mai multor organizații, cu cheltuieli relativ mici pentru fiecare țintă. Cercetătorii avertizează că această eficiență poate permite inclusiv infractorilor cu experiență tehnică limitată să desfășoare campanii informatice de amploare.

Există însă și o altă consecință a automatizării. Gambit a descoperit că atacatorul îi ceruse unuia dintre agenții AI să șteargă informațiile bancare din bazele de date ale magazinelor după extragerea lor. Procedura, concepută pentru eliminarea urmelor, a provocat pierderi de date și perturbări operaționale în cazul mai multor comercianți. Astfel, compromiterea sistemelor nu a afectat doar confidențialitatea informațiilor financiare, ci și integritatea bazelor de date utilizate de companii.

Cum îți poți proteja datele cardului bancar atunci când faci cumpărături online

Pentru utilizatorii obișnuiți, acest tip de atac este dificil de identificat, deoarece un magazin compromis poate continua să funcționeze normal. Prezența simbolului lacătului în browser și utilizarea unei conexiuni HTTPS nu garantează că pagina de plată nu conține cod malițios. De aceea, măsurile suplimentare de protecție a cardului devin importante chiar și atunci când efectuezi cumpărături de pe site-uri cunoscute.

Pentru a limita riscul unor pierderi financiare, poți folosi un card virtual dedicat cumpărăturilor online, cu o limită de cheltuieli redusă, și poți activa notificările pentru fiecare tranzacție. Verifică periodic istoricul plăților și evită să salvezi permanent datele cardului pe site-uri pe care le folosești rar. Dacă observi o tranzacție necunoscută, contactează imediat banca și solicită blocarea cardului, precum și verificarea operațiunilor suspecte.

Pentru companiile care administrează magazine online, investigația Gambit evidențiază necesitatea monitorizării permanente a paginilor de plată și a modificărilor efectuate asupra fișierelor și bazelor de date. Actualizarea componentelor software, limitarea drepturilor de acces și verificarea periodică a codului încărcat în browser pot contribui la identificarea tentativelor de compromitere. În plus, administratorii trebuie să ia în calcul posibilitatea ca atacatorii să modifice sau să șteargă informații după sustragerea acestora.

Cazul arată cât de repede evoluează fraudele financiare în era inteligenței artificiale . Tehnologia care permite automatizarea unor activități legitime poate fi utilizată și pentru atacuri informatice desfășurate la scară largă, iar costurile reduse ale acestor operațiuni reprezintă o provocare suplimentară pentru industria securității cibernetice.