Generația Z vrea o revoluție în educație. Tutorii AI și clasele virtuale ar putea schimba școala așa cum o știm

Datele vin într-un moment în care inteligența artificială la școală este deja o realitate. ChatGPT, Gemini și alte instrumente generative sunt folosite de elevi și studenți pentru explicații, rezumate, documentare sau rezolvarea unor probleme, iar dezbaterea s-a mutat treptat de la întrebarea dacă AI ar trebui folosită în educație la modul în care poate fi integrată fără să înlocuiască procesul de gândire.

Tutorii AI sunt printre tehnologiile pe care Generația Z le vede în școala viitorului

Potrivit cercetării Kaspersky, 18% dintre respondenții din Generația Z au indicat tutorii AI personalizați drept una dintre cele mai promițătoare tehnologii pentru viitor. Este cea mai ridicată proporție dintre generațiile incluse în studiu, față de o medie generală de 16%.

Interesul se extinde și spre experiențele educaționale imersive. 14% dintre tinerii din Generația Z consideră că sălile de clasă bazate pe VR sau AR și dotate cu asistenți AI reprezintă o direcție promițătoare, comparativ cu 12% dintre respondenții studiului în ansamblu.

Rezultatele nu sunt surprinzătoare dacă este luată în calcul expunerea acestei generații la tehnologie. 68% dintre respondenții Gen Z spun că au observat o utilizare tot mai extinsă a tehnologiei în propria experiență educațională în ultimii cinci ani. La nivelul tuturor generațiilor analizate, procentul este de 55%.

Un astfel de sistem ar putea transforma AI într-un fel de meditator disponibil permanent. În loc să ofere aceeași explicație tuturor elevilor, un tutor digital ar putea adapta dificultatea, ritmul și exemplele la nivelul fiecăruia. Tocmai această capacitate de personalizare este una dintre promisiunile importante ale AI, însă există și riscul ca instrumentul să devină o simplă scurtătură. Problema utilizării AI fără a elimina efortul intelectual este deja una dintre marile teme ale integrării AI în educație.

AI poate ajuta elevii, dar nu ar trebui să gândească în locul lor

Entuziasmul pentru inteligența artificială vine și cu o serie de avertismente. OECD analizează în raportul „Digital Education Outlook 2026” utilizarea AI generative de către elevi și profesori, inclusiv scenariile în care tehnologia poate sprijini procesul de învățare. Organizația atrage însă atenția și asupra provocărilor care apar odată cu introducerea acestor sisteme în educație.

UNESCO promovează, la rândul său, o abordare centrată pe oameni. Recomandările organizației pun accent pe protecția datelor, validarea pedagogică și etică a instrumentelor, dezvoltarea competențelor AI și păstrarea rolului profesorilor și al gândirii umane în procesul educațional.

Problema este deja vizibilă în școli. Un chatbot poate explica o formulă de matematică sau poate oferi feedback pentru un eseu, dar aceeași tehnologie poate genera tema completă în câteva secunde. De aceea, profesorii sunt nevoiți să regândească inclusiv metodele de evaluare. Unele instituții experimentează deja modalități prin care examenele să testeze cunoștințele reale ale elevilor, nu capacitatea lor de a obține rapid un răspuns de la un chatbot.

Un alt risc este apariția dependenței de răspunsurile generate automat. Dacă elevul nu mai verifică informațiile, nu mai caută surse și nu mai încearcă să rezolve singur o problemă înainte de a apela la AI, avantajul tehnologic se poate transforma într-un obstacol pentru dezvoltarea gândirii critice.

Alfabetizarea AI ar putea deveni la fel de importantă precum competențele digitale

Pe măsură ce tehnologia ajunge tot mai des în sala de clasă, simpla capacitate de a deschide și utiliza un instrument AI nu mai este suficientă. Elevii trebuie să înțeleagă și faptul că modelele generative pot produce informații greșite, pot interpreta eronat contextul sau pot prezenta afirmații inventate într-o formă extrem de convingătoare.

Verificarea răspunsurilor cu surse independente, protejarea datelor personale și înțelegerea limitelor unui model AI devin astfel competențe importante. UNESCO include dezvoltarea competențelor AI atât pentru elevi, cât și pentru profesori printre elementele necesare pentru integrarea responsabilă a acestei tehnologii în sistemele educaționale.

Schimbarea ar putea fi deosebit de importantă și pentru România, unde AI este deja folosită de elevi și studenți, în timp ce regulile și practicile unitare sunt încă în curs de dezvoltare.

Studiul Kaspersky a fost realizat în martie 2026 pe un eșantion de 7.200 de persoane din 18 țări. Rezultatele nu înseamnă că tutorii AI sau clasele VR vor înlocui profesorii în viitorul apropiat, dar arată cât de diferite au devenit așteptările unei generații care nu mai percepe tehnologia drept un element separat de educație. Pentru Generația Z, întrebarea pare să nu mai fie dacă inteligența artificială va ajunge la școală, ci cât de mult va schimba felul în care se învață.