Criză de profesori calificați în școlile din București. La ce materii se găsesc tot mai greu cadre didactice

Fizica, chimia, matematica și informatica sunt disciplinele la care Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează un deficit de personal calificat în anul școlar 2026-2027. Probleme există și în grădinițe, unde sunt căutate educatoare cu pregătirea necesară. Planul managerial al ISMB include printre punctele slabe și angajarea unor cadre didactice fără studii de specialitate.

Disciplinele la care inspectoratul semnalează lipsa profesorilor

Planul managerial pentru anul școlar 2026-2027, validat în Consiliul de Administrație al ISMB pe 2 octombrie, identifică dificultăți în asigurarea personalului calificat. La secțiunea dedicată resurselor umane apare explicit „deficit de resursă umană calificată la anumite discipline de studiu: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică”.

Inspectoratul menționează separat „angajarea de cadre didactice fără studii de specialitate”. Cele două constatări figurează în analiza punctelor slabe ale sistemului de învățământ din Capitală.

Dificultățile de ocupare a orelor au fost descrise și de reprezentanți ai școlilor. Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național „George Coșbuc” din București, a oferit la emisiunea InfoEdu de la TVR Info un exemplu de la fizică.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

„Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă față învățământului”, a declarat directoarea.

Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, în aceeași emisiune, despre căutarea repetată a cadrelor didactice.

„Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul «se caută profesori! găsim profesori?»”, a spus acesta.

Citește și: Criză de profesori în școlile din România, la doar două săptămâni de la începerea cursurilor. „Nu știm cu cine vom ocupa orele”

Pregătirea pentru lucrul cu elevii cu CES, o altă problemă identificată

Analiza ISMB nu se oprește la ocuparea posturilor. Documentul menționează „slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES, integrați în învățământul de masă”.

Vezi și:

De ce elevii români obțin rezultate slabe la PISA. Factorii care îi dezavantajează pe copiii din România, conform unui profesor

Generația Z vrea o revoluție în educație. Tutorii AI și clasele virtuale ar putea schimba școala așa cum o știm

Pe aceeași listă apar interesul scăzut al unor profesori pentru formarea continuă și preocuparea redusă pentru adaptarea învățării la nevoile și interesele elevilor. Inspectoratul semnalează și dificultăți privind cunoașterea și aplicarea legislației școlare.

Alte puncte slabe privesc pregătirea debutanților pentru predare, învățare și evaluare, precum și competențele de management școlar ale personalului didactic și de conducere. Sunt menționate inclusiv situații de superficialitate în luarea deciziilor, delegarea sarcinilor și exercitarea funcțiilor manageriale.

Aceste constatări sunt incluse în analiza resurselor umane pentru anul școlar actual. Ele vizează atât calificarea necesară ocupării unui post, cât și formarea și activitatea profesională a personalului deja angajat.

Școlile apelează și la profesori pensionari

Lipsa personalului calificat la disciplinele reale a fost semnalată și în afara Bucureștiului. Adina Romanescu, directoarea Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, a vorbit în luna mai, la Radio România Iași, despre dificultățile de ocupare a unui post.

„Este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post de Informatică”, a declarat aceasta.

La nivelul Ministerului Educației, Sorin Ion a enumerat, într-o intervenție pentru TVR Info, domeniile în care există probleme de personal.

„Vorbim de disciplinele tehnice, zona de maiștri instructori, dar și disciplinele, să le zicem așa, general reale: fizică, chimie, chiar și matematică”, a spus acesta.

În noiembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației la acea vreme, a explicat rolul cadrelor didactice pensionare în acoperirea orelor. Declarația sa privea situațiile în care școlile nu găseau suficient personal.

„În foarte multe situații, practic, profesorii pensionari sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienți oameni care să acopere aceste ore”, afirma fostul ministru.

Citește și: Mai puțini profesori, în România, mai mulți elevi. Cum arată datele INS pentru anul 2026

Aproape 44.000 de profesori au cel puțin 55 de ani

O analiză Edupedu realizată pe baza datelor Ministerului Educației și Cercetării pentru anul școlar 2025-2026 arată că aproape 44.000 de cadre didactice aveau cel puțin 55 de ani. Acestea reprezentau 21,8% din totalul de 200.845 de persoane cuprinse în setul de date analizat.

Separat, datele pentru același an școlar indicau 1.475 de profesori cu vârste între 70 și 90 de ani. Statisticile descriu structura de vârstă a personalului și nu reprezintă un număr de posturi vacante.

În privința calificării, raportul Ministerului Educației pentru anul școlar 2023-2024 consemna 5.155 de norme ocupate de personal fără studii corespunzătoare postului. În 2011-2012 erau 2.852 de asemenea norme, diferența fiind de aproximativ 80%.

Normele didactice și numărul persoanelor angajate sunt indicatori diferiți. O normă poate fi acoperită de mai mulți profesori, astfel că aceste valori nu trebuie prezentate drept număr de cadre didactice necalificate.

Orașele din România în care IKEA va deschide noi locații. Investiții de 130 de milioane de euro în următorii trei ani