ChatGPT, Gemini, Claude și Grok au fost testați politic. Rezultatul care îi dă apă la moară lui Trump

ChatGPT, Gemini, Claude, DeepSeek și Grok au fost puși față în față cu întrebări politice sensibile, iar rezultatul alimentează una dintre marile obsesii ale lui Donald Trump: ideea că inteligența artificială ar fi prea „woke” sau înclinată spre poziții progresiste. O analiză realizată de Washington Post arată că mai multe chatboturi importante au oferit, în mare parte, răspunsuri apropiate de zona culturală a democraților americani.

Testul a inclus 30 de întrebări politice, de la arme și taxe până la muncă, drepturi civile și rolul armatei. Potrivit rezultatelor citate, ChatGPT a avut cel mai mare procent de răspunsuri considerate de stânga, în timp ce Gemini a fost modelul cu cele mai multe răspunsuri neutre. Grok, chatbotul lui Elon Musk promovat ca alternativă „anti-woke”, a avut mai multe răspunsuri conservatoare decât rivalii, dar nu suficient cât să schimbe imaginea generală.

De ce rezultatul îl ajută politic pe Trump

Subiectul vine într-un moment în care administrația Trump încearcă să impună un control mai strict asupra modelelor de inteligență artificială folosite în instituțiile federale. Casa Albă a cerut modele „neutre ideologic” și orientate spre adevăr, o formulare care sună bine în teorie, dar este foarte greu de aplicat în practică.

Aici apare partea sensibilă: dacă AI-ul răspunde mai des în cheie progresistă, Trump poate folosi aceste rezultate ca argument politic împotriva companiilor din Silicon Valley. Playtech.ro a scris deja despre cum ChatGPT a fost acuzat că ar avea o înclinație spre stânga politică, iar OpenAI a încercat să arate că modelul poate trata mai echilibrat subiectele controversate.

Graficul Washington Post care arată rezultatele testului privind „tendințele politice” ale chatboturilor.

Chatboții nu au opinii, dar pot reflecta lumea din care învață

Este important de spus că un chatbot nu are convingeri politice reale. Modelele AI generează răspunsuri pe baza datelor pe care au fost antrenate, a regulilor interne stabilite de companii și a procesului de ajustare făcut cu ajutorul evaluatorilor umani. Cu alte cuvinte, nu „votează” cu stânga sau cu dreapta, dar pot reproduce tipare culturale dominante din datele lor.

De aceea, rezultatele trebuie citite cu prudență. Un test de 30 de întrebări poate arăta o tendință, dar nu poate demonstra definitiv că un model este „de stânga” sau „de dreapta”. În plus, întrebarea despre neutralitate este ea însăși politică: ceea ce un utilizator vede ca echilibru, altul poate interpreta ca părtinire.

Miza este uriașă, pentru că aceste instrumente devin tot mai prezente în căutări, educație, muncă și administrație. Pe zona de competiție, Google și Grok amenință supremația ChatGPT, iar utilizatorii aleg deja între modele în funcție de viteză, stil, funcții și încredere. În același timp, cazuri precum scandalul „MechaHitler” al lui Grok arată cât de repede poate deveni periculos un AI lăsat să răspundă „mai liber” pe subiecte sensibile.

Pentru public, concluzia practică este simplă: răspunsurile AI trebuie tratate ca punct de plecare, nu ca verdict. Iar pentru companiile care dezvoltă aceste modele, presiunea va crește: utilizatorii, guvernele și instituțiile vor cere tot mai multă transparență despre cum sunt antrenate, ajustate și controlate aceste sisteme.

Nvidia RTX 50 pare mai degrabă o etapă de test înainte de RTX 60: funcțiile promise încă așteaptă să fie folosite la adevăratul potențial