Cercetătorii au descoperit ce zone ale corpului sunt cele mai sensibile la gâdilat
Deși pare unul dintre cele mai banale lucruri pe care le facem în copilărie, gâdilatul ascunde mai multe întrebări decât ai crede. De ce unele zone ale corpului reacționează imediat, în timp ce altele nu ne provoacă aproape nicio senzație? Și de ce începem să râdem chiar și atunci când știm că urmează să fim gâdilați?
O echipă de cercetători de la Institutul Karolinska din Suedia a încercat să găsească răspunsuri la aceste întrebări și a analizat felul în care oamenii percep gâdilatul. Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, a inclus răspunsurile a 448 de adulți din China, Țările de Jos și Grecia, iar rezultatele arată că experiența este surprinzător de asemănătoare indiferent de mediul cultural, scrie Popular Science.
Gâtul, axilele și tălpile apar printre cele mai sensibile zone
Ziliang Xiong și Konstantina Kilteni, cercetători în domeniul neuroștiințelor, au vrut să afle nu doar dacă oamenii sunt gâdilați, ci și cum se schimbă această senzație în funcție de zona corpului și de contextul în care apare. Participanții aveau între 18 și 30 de ani, iar jumătate dintre ei erau femei.
Aproape toți cei incluși în cercetare, mai exact 98,4%, au spus că au fost gâdilați cel puțin o dată în viață. În plus, 95% au recunoscut că au gâdilat la rândul lor o altă persoană. Pentru 71% dintre participanți, senzația era una destul de puternică, fiind descrisă ca moderată sau foarte intensă.
Când cercetătorii au comparat răspunsurile celor trei grupuri, diferențele culturale au fost reduse. Reacțiile emoționale, inclusiv râsul, au fost asemănătoare, iar aceleași zone ale corpului au apărut frecvent în răspunsuri. Gâtul, axilele, abdomenul și tălpile s-au numărat printre cele mai sensibile regiuni.
Cercetarea a dus și la realizarea unei adevărate hărți a gâdiliciului, care arată distribuția acestei senzații pe corp. Rezultatele oferă și un indiciu interesant despre motivul pentru care anumite regiuni sunt mai sensibile.
O idee veche de peste 150 de ani primește o confirmare parțială
O posibilă explicație a fost formulată încă din secolul al XIX-lea de Charles Darwin. Naturalistul observa că zonele corpului asupra cărora se exercită mai puține atingeri ar putea fi mai receptive la gâdilat. Cercetarea actuală susține într-o anumită măsură această ipoteză, însă oamenii de știință avertizează că ea nu poate explica întregul fenomen.
Există, de exemplu, regiuni ale corpului care sunt foarte sensibile la gâdilat, deși simpla frecvență cu care sunt atinse nu este suficientă pentru a explica reacția. Cu alte cuvinte, faptul că o anumită zonă este mai puțin obișnuită cu atingerea poate conta, dar nu reprezintă singura piesă din puzzle.
Cercetătorii consideră că senzația rezultă probabil din combinarea mai multor factori. Felul în care este construit corpul, modul în care sistemul nervos procesează atingerea și contextul social în care are loc interacțiunea par să contribuie împreună la reacția pe care o ai atunci când cineva te gâdilă.
Gâdilatul ar putea avea rădăcini mult mai vechi decât oamenii
Un alt detaliu interesant vine din observațiile făcute asupra unor animale apropiate de noi din punct de vedere evolutiv. Cimpanzeii și bonoboii au fost văzuți gâdilându-se reciproc, inclusiv în zone precum abdomenul, axilele și tălpile. Și mai interesant este faptul că aceste interacțiuni sunt însoțite de sunete asemănătoare râsului.
Asemănarea cu reacțiile umane îi face pe cercetători să creadă că gâdilatul ar putea avea origini evolutive foarte vechi. Dacă un comportament apare la mai multe specii înrudite și este asociat cu interacțiuni sociale, există posibilitatea să îndeplinească o funcție care depășește simpla distracție.
Deocamdată, oamenii de știință nu pot spune exact care este această funcție. Cercetarea arată însă că gâdilatul nu este doar o reacție simplă a pielii și nici un reflex care poate fi explicat printr-o singură teorie. În spatele senzației pe care o ai atunci când cineva îți atinge tălpile sau te gâdilă în zona axilelor se află o combinație între procese fiziologice, activitatea creierului și contextul social.
Așa că data viitoare când izbucnești în râs pentru că cineva te gâdilă, reacția ta ar putea spune ceva despre o parte foarte veche a modului în care oamenii interacționează. Iar faptul că persoane din culturi atât de diferite descriu experiențe aproape identice sugerează că, în cazul gâdilatului, avem mai multe în comun decât pare la prima vedere.