Cele mai sigure locuri de pe Pământ în cazul unui război nuclear. Unde ar fi cele mai mari șanse de supraviețuire

În cazul unui război nuclear sau al unei alte catastrofe globale, nu toate regiunile planetei ar avea aceleași șanse de a trece peste consecințe. Un studiu citat de Index și publicat în revista științifică Global Challenges arată că Australia și Noua Zeelandă se află printre cele mai bine poziționate țări pentru a face față unor scenarii extreme, de la un război nuclear și pandemii până la prăbușirea infrastructurii globale. Cercetătorii subliniază însă că niciun loc de pe Pământ nu poate fi considerat complet ferit de efectele unei asemenea catastrofe.

Ce au analizat cercetătorii

Studiul a urmărit reziliența mai multor națiuni în fața unor amenințări care ar putea afecta grav existența societății moderne. Autorii nu și-au propus să provoace panică, ci să identifice zonele care ar putea avea cele mai mari șanse de adaptare în cazul unor evenimente globale extreme.

Analiza a împărțit dezastrele în trei categorii principale: evenimente care provoacă o reducere bruscă a luminii solare, prăbușirea infrastructurii globale și urgențele biologice. Prima categorie include scenarii precum iarna nucleară, erupția unui supervulcan sau impactul unui asteroid de mari dimensiuni, situații în care praful și cenușa ar putea bloca lumina solară.

Potrivit cercetătorilor, un război nuclear total ar afecta în mod deosebit emisfera nordică. În schimb, emisfera sudică ar avea avantaje importante, printre care lipsa puterilor nucleare, un număr mai redus de vulcani activi și un sezon agricol mai lung.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Studiul integral poate fi citit AICI.

Australia, în fruntea clasamentului

Australia a avut cele mai bune rezultate în scenariul în care lumina solară ar fi redusă drastic după un eveniment catastrofal. Dimensiunea țării, distanța față de principalele zone de conflict geopolitic și lipsa unor mari centre de putere nucleară sunt printre elementele care au contribuit la poziționarea sa favorabilă.

Interiorul vast și slab populat al Australiei ar putea reprezenta, conform studiului, un avantaj în fața unor anumite consecințe ale unei catastrofe globale. La acestea se adaugă producția alimentară considerată autosuficientă în materialul analizat, pădurile extinse și infrastructura de cărbune și gaze, care ar putea asigura energie și resurse alimentare în perioade dificile.

Vezi și:

Tesla construiește în Australia o baterie uriașă care poate alimenta rețeaua timp de opt ore

Un agent AI al OpenAI a spart securitatea unui site guvernamental din Australia. A ignorat restricțiile și a accesat fișiere confidențiale

Noua Zeelandă s-a numărat, la rândul său, printre țările cu rezultate bune. Argentina și Brazilia au avut, de asemenea, performanțe relativ bune în această categorie.

Ce s-ar întâmpla dacă infrastructura globală s-ar prăbuși

Un alt scenariu analizat de cercetători este cel în care rețelele tehnologice care susțin societatea modernă ar deveni indisponibile. Cauzele ar putea include furtuni solare geomagnetice masive, arme cu impuls electromagnetic de mare altitudine sau un război cibernetic total.

Într-o asemenea situație, țările foarte digitalizate și dependente de lanțuri de aprovizionare complexe ar fi mai vulnerabile. Și în acest caz, poziționarea geografică a emisferei sudice reprezintă un avantaj, în timp ce agricultura care depinde mai puțin de îngrășăminte și pesticide industriale ar putea avea o capacitate mai mare de adaptare.

Australia și Noua Zeelandă au ieșit din nou în evidență datorită bazelor industriale și producției alimentare importante. Noua Zeelandă produce și propriile îngrășăminte, iar dacă schimburile comerciale dintre cele două țări ar continua, acestea ar putea avea un avantaj suplimentar în cazul blocării tehnologice globale.

Australia și Noua Zeelandă, cele mai bine clasate și în cazul pandemiilor

A treia categorie luată în calcul de studiu a fost reprezentată de pandemiile majore și urgențele biologice. În această situație, au avut rezultate bune țările care dispun de frontiere strict controlate, infrastructură medicală dezvoltată și sisteme universale de asistență medicală.

Țările scandinave, Elveția și Canada s-au numărat și ele printre statele cu rezultate bune. Cu toate acestea, Australia și Noua Zeelandă au reușit din nou să se poziționeze în partea de sus a clasamentului, datorită izolării și distanței geografice.

Astfel, cele două țări au avut rezultate bune în toate cele trei scenarii analizate: reducerea luminii solare, prăbușirea infrastructurii globale și urgențele biologice. Studiul le indică drept cele mai protejate în ansamblul acestor criterii.

Niciun loc nu este complet ferit de un cataclism

Chiar și în cazul Australiei, considerată una dintre cele mai reziliente țări în analiza cercetătorilor, există vulnerabilități. Izolarea completă de restul lumii ar putea provoca dificultăți prin lipsa combustibililor importați, a medicamentelor specializate și a anumitor componente necesare, în cazul în care comerțul internațional s-ar prăbuși.

Concluzia analizei este că supraviețuirea unei catastrofe globale nu ar depinde doar de existența unor locuri izolate. Adaptabilitatea comunităților locale și cooperarea internațională după producerea dezastrului ar avea, la rândul lor, un rol important în capacitatea societăților de a face față consecințelor.