Ce au descoperit cercetătorii după ce au dat ulei de măsline șoarecilor înainte de masă

Ordinea în care sunt consumate alimentele ar putea influența nivelul glicemiei după masă, potrivit unui studiu realizat pe șoareci și publicat în revista Diabetes. Cercetătorii au observat că animalele care au primit ulei de măsline cu 15 minute înainte de glucoză au avut o creștere mai mică a glicemiei în primele 30 de minute după masă, comparativ cu cele care au consumat glucoza înaintea uleiului sau au primit apă.

Rezultatele oferă indicii despre felul în care grăsimile, hormonii și sistemul nervos pot influența digestia și absorbția zahărului. Descoperirile nu demonstrează însă că aceeași metodă ar avea efecte similare la oameni. Sunt necesare studii clinice pentru a stabili dacă ordinea alimentelor poate deveni o strategie eficientă pentru persoanele care trebuie să își controleze glicemia.

De ce contează ordinea în care sunt consumate alimentele

Controlul glicemiei după masă reprezintă una dintre provocările importante în gestionarea diabetului, mai ales atunci când alimentația include carbohidrați. Aceștia sunt descompuși în glucoză, care ajunge în sânge și determină creșterea glicemiei. Amploarea și viteza acestei creșteri depind de mai mulți factori, inclusiv de compoziția mesei și de modul în care organismul procesează nutrienții.

Cercetările din ultimii ani au atras atenția asupra unei strategii numite meal sequencing, care presupune schimbarea ordinii în care sunt consumate alimentele. Unele studii efectuate pe oameni au sugerat că legumele, proteinele sau alimentele bogate în grăsimi consumate înaintea carbohidraților pot reduce creșterea glicemiei după masă.

Una dintre explicațiile propuse este golirea gastrică mai lentă. Acest proces descrie viteza cu care alimentele trec din stomac în intestinul subțire, unde are loc o parte importantă a absorbției nutrienților. Dacă această etapă încetinește, glucoza poate ajunge mai treptat în sânge.

Un alt mecanism posibil implică GLP-1, un hormon produs în intestin care contribuie la reglarea apetitului și a glicemiei și stimulează secreția de insulină în condițiile potrivite. Acțiunea sa este imitată de medicamente folosite în tratamentul diabetului și al obezității, inclusiv Ozempic. Echipa coordonată de endocrinologul Daisuke Yabe, de la Universitatea din Kyoto, a urmărit să înțeleagă mai bine rolul acestor mecanisme.

Cum a fost testat efectul uleiului de măsline

Pentru experiment, cercetătorii au folosit șoareci ținuți nemâncați peste noapte. Animalele au fost împărțite în trei grupuri, fiecare primind alimentele în altă ordine. Primul grup a consumat ulei de măsline cu 15 minute înainte de glucoză. Al doilea a primit mai întâi glucoză, urmată de ulei de măsline, în timp ce grupul de control a primit apă înainte de glucoză.

Vezi și:

Medicamentul banal pentru colesterol asociat cu un risc mai mic de demență. Studiul uriaș pe peste 130.000 de oameni

Obezitatea la tineri deschide drumul către diabet, infarct și AVC: „Trebuie văzută ca o boală tratabilă, nu ca un eșec personal”

Analizele de sânge au arătat că animalele care au consumat uleiul înainte de glucoză au avut niveluri semnificativ mai mici ale glicemiei imediat după masă. Diferențele au fost evidente în special la 15 și 30 de minute. La 60 de minute, efectul părea să se diminueze.

Aceleași animale au prezentat o golire gastrică mai lentă și niveluri mai ridicate ale mai multor hormoni implicați în reglarea metabolismului. Printre aceștia s-au numărat glucagonul, polipeptida insulinotropă dependentă de glucoză (GIP) și GLP-1.

Cercetătorii au comparat uleiul de măsline și cu alte surse de grăsimi: ulei de in, untură, ulei de cocos și ulei de pește. În general, uleiul de măsline a obținut cele mai bune rezultate în controlul glicemiei, deși uleiul de in și untura au produs efecte similare pentru unii dintre indicatorii analizați.

În experimente separate, realizate pe modele de șoareci cu diabet, administrarea uleiului de măsline înaintea glucozei a avut beneficii similare asupra glicemiei și golirii gastrice. Acest rezultat sugerează că mecanismul ar putea funcționa inclusiv atunci când capacitatea organismului de a produce insulină este considerabil redusă. Totuși, modelele animale nu reproduc în totalitate situația persoanelor cu diabet.

Ce rol au hormonii și sistemul nervos

Pentru a identifica mecanismele implicate, echipa a realizat și experimente în care a blocat anumite căi hormonale, folosind medicamente și șoareci modificați genetic. Atunci când semnalizarea glucagonului sau a GLP-1 a fost întreruptă separat, uleiul de măsline a continuat să producă unele efecte benefice.

Situația s-a schimbat când ambele căi hormonale au fost blocate simultan. În acest caz, reducerea glicemiei a devenit mai slabă sau a dispărut, iar efectul asupra încetinirii golirii gastrice nu a mai fost observat. Rezultatele indică faptul că cele două mecanisme hormonale contribuie împreună la efectul observat.

Cercetătorii au investigat și rolul nervului vag, care face legătura între creier și mai multe organe interne și participă la reglarea digestiei. După întreruperea chirurgicală a semnalelor transmise prin acest nerv, efectele uleiului de măsline asupra glicemiei și golirii gastrice au fost reduse sau nu au mai putut fi detectate, chiar dacă răspunsurile hormonale ale animalelor au rămas prezente.

„Efectul pare să implice un răspuns endocrin-neural integrat, mai degrabă decât un singur hormon”, au scris cercetătorii în studiu. Cu alte cuvinte, reducerea creșterii glicemiei ar putea depinde de colaborarea dintre semnalele hormonale și cele nervoase, nu de acțiunea izolată a unei singure substanțe.

O posibilă explicație pentru importanța ordinii alimentelor este că administrarea glucozei înaintea grăsimilor poate modifica răspunsul celulelor alfa din pancreas. Acestea produc glucagon și pot participa la reacțiile organismului la acizii grași. Dacă glucoza ajunge rapid în sânge, capacitatea acestor celule de a răspunde ulterior la grăsimi ar putea fi afectată. Consumul uleiului înainte de glucoză ar putea activa mecanismele de detectare a acizilor grași înainte ca glicemia să crească semnificativ. Această explicație rămâne însă o ipoteză.

Poate fi aplicată metoda și în alimentația oamenilor?

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetarea nu demonstrează că o lingură de ulei de măsline consumată înaintea unei mese bogate în carbohidrați ar reduce glicemia în același mod la oameni. Efectele descrise au fost observate până acum la șoareci, iar organismul uman poate reacționa diferit.

Sunt necesare studii clinice care să stabilească dacă ordinea alimentelor influențează în mod relevant glicemia persoanelor cu diabet și dacă beneficiile se mențin în condiții obișnuite de alimentație. Cercetătorii trebuie să clarifice și cât de importantă este cantitatea de grăsime, dacă rezultatele se păstrează în cazul unor mese complexe și ce diferențe apar între persoane.

Echipa lui Daisuke Yabe consideră că această direcție merită investigată tocmai pentru că nu presupune eliminarea unor categorii întregi de alimente. „Ordinea alimentelor este o abordare atractivă deoarece presupune doar schimbarea modului în care este consumată o masă, fără a le cere oamenilor să renunțe la grupuri alimentare întregi”, a declarat cercetătorul.

Dacia Duster și coborârile abrupte: frână de motor, sisteme de asistență și greșeli frecvente