Bruxelles-ul pregătește o nouă taxă care ar putea lovi Big Tech-ul american. Apple, Google și Meta, în vizor fără să fie nominalizate

Uniunea Europeană caută o formulă prin care să obțină mai mulți bani de la marile companii americane de tehnologie fără să declanșeze o nouă confruntare comercială cu Washingtonul. Potrivit unei informații publicate în exclusivitate de Financial Times, Comisia Europeană analizează modificarea unei taxe aplicabile marilor corporații, astfel încât giganți precum Apple, Google și Meta să contribuie mai mult la bugetul european, dar fără ca măsura să fie prezentată drept o taxă specială pentru sectorul digital.

Planul este într-un stadiu de discuție și nu reprezintă, deocamdată, o măsură adoptată. Strategia ar permite Bruxelles-ului să evite nominalizarea companiilor americane de tehnologie, într-un moment în care relația UE-SUA este deja tensionată de disputele dintre Donald Trump și Europa privind sancțiunile aplicate Big Tech.

Reuters a confirmat că Financial Times citează șase oficiali familiarizați cu discuțiile. Comisia Europeană a transmis agenției că este pregătită să sprijine Consiliul UE și Parlamentul European pentru găsirea unui acord privind noile surse de venit necesare finanțării priorităților europene în următorul deceniu.

Cum ar funcționa noua taxă analizată la Bruxelles

În centrul discuțiilor se află mecanismul „Corporate Resource for Europe”, cunoscut sub acronimul CORE. În forma propusă în prezent, acesta prevede o contribuție anuală pentru companiile care operează și vând produse sau servicii în Uniunea Europeană și care au o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane de euro.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Contribuția ar fi una fixă și, în actuala variantă, s-ar situa între 100.000 și 750.000 de euro pe an, în funcție de dimensiunea companiei. Pentru corporații precum Apple, Alphabet sau Meta, aceste valori ar reprezenta însă doar o fracțiune foarte mică din veniturile realizate.

Comisia analizează acum modificarea pragurilor și a contribuțiilor, astfel încât mecanismul să se concentreze mai ales asupra companiilor foarte mari. În acest fel, Bruxelles-ul ar putea colecta sume mai consistente de la Big Tech, fără să instituie oficial o taxă dedicată exclusiv serviciilor digitale.

Ideea vine în contextul unei presiuni tot mai mari exercitate de UE asupra marilor platforme. În ultimii ani, Apple și Meta au primit amenzi importante din partea Comisiei Europene, iar legislații precum Digital Markets Act au schimbat modul în care companiile tehnologice își pot opera serviciile pe piața europeană.

Vezi și:

Elevii din România sunt invitați să vină cu soluții pentru comunitățile lor. Calendarul concursului „Lider European”

Big Tech refuză promovarea documentarului despre Elon Musk. YouTube și Meta bat însă în retragere după izbucnirea scandalului

UE încearcă să evite o reacție dură din partea lui Trump

Motivul pentru care Bruxelles-ul încearcă să construiască o taxă aplicabilă tuturor marilor corporații, și nu exclusiv companiilor digitale, este și unul politic. Administrația americană consideră de mult timp taxele pe serviciile digitale discriminatorii, deoarece cele mai mari companii din acest sector sunt americane.

Donald Trump a amenințat în iunie 2026 cu tarife de 100% asupra bunurilor provenite din orice țară care introduce o taxă pe serviciile digitale aplicată companiilor americane. Washingtonul a avertizat în repetate rânduri că poate răspunde prin măsuri comerciale statelor care taxează disproporționat firmele din SUA.

Mai multe state europene, printre care Franța, Italia, Spania și Austria, au deja taxe naționale pentru serviciile digitale, iar acestea au atras investigații comerciale din partea Statelor Unite. Tocmai de aceea, o taxă europeană care ar viza explicit Google, Meta, Apple sau Amazon riscă să creeze un nou conflict transatlantic.

Tensiunile sunt vizibile și în aplicarea regulilor digitale europene. De exemplu, Google a fost obligată să își modifice semnificativ rezultatele căutărilor în Europa pentru a respecta Digital Markets Act, în timp ce companiile americane susțin că unele dintre măsurile impuse de Bruxelles afectează inclusiv utilizatorii europeni.

Câți bani vrea să strângă Uniunea Europeană

CORE face parte dintr-un pachet mai amplu de cinci noi surse de venit pe care Comisia Europeană le propune pentru următorul buget multianual al UE, aferent perioadei 2028-2034. Printre acestea se află venituri provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon, deșeurile electronice și accizele pentru tutun.

Comisia estimează oficial că mecanismul CORE, în varianta propusă inițial, ar putea aduce aproximativ 6,8 miliarde de euro anual la bugetul UE. Întregul pachet de noi resurse ar genera aproape 60 de miliarde de euro pe an.

Modificarea CORE ar putea avea și avantajul de a elimina una dintre principalele obiecții ale statelor membre. Mai multe guverne se tem că actualul prag de 100 de milioane de euro ar putea afecta disproporționat companii europene de dimensiuni medii, în timp ce marile multinaționale ar plăti sume relativ mici. O variantă concentrată pe corporațiile foarte mari ar putea obține mai mult sprijin politic.

Drumul până la aplicarea efectivă rămâne însă complicat. Sistemul de noi resurse proprii al UE trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre, iar pentru anumite componente poate fi necesară și ratificarea la nivel național. Prin urmare, chiar dacă Bruxelles-ul găsește formula prin care Apple, Google și Meta să plătească mai mult fără a fi nominalizate direct, transformarea acesteia într-o măsură efectivă va depinde de un acord politic dificil între capitalele europene.

Fuziunea Paramount–Warner Bros. Discovery s-a încheiat oficial. Hollywood are un nou gigant de 110 miliarde de dolari