Anul 2027 ar putea deveni cel mai cald din istorie. Cum va influența El Niño vremea din România

Comunitatea științifică internațională trage un semnal de alarmă în privința fenomenului El Niño din acest an, care ar putea fi cel mai puternic înregistrat vreodată. Potrivit specialiștilor, acest lucru ar putea transforma 2027 în cel mai cald an din istoria măsurătorilor, cu efecte resimțite la nivel global, inclusiv în România.

Ce se întâmplă, de fapt, cu acest fenomen climatic

El Niño reprezintă o variație naturală a climei, care determină creșterea temperaturilor la suprafața apei în zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. Fenomenul apare atunci când vânturile de est, care în mod obișnuit țin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar.

Astfel, apele calde ajung să se deplaseze spre est. Când temperaturile rămân peste valorile normale timp de mai multe luni, se produc mai multe furtuni deasupra regiunii, iar acest lucru „are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

Consecința directă este că anumite zone ale globului devin mai calde și mai secetoase, în timp ce altele se confruntă cu vreme mai răcoroasă și mai umedă. Un exemplu concret este seceta prelungită din Indonezia, care a favorizat răspândirea incendiilor ce au distrus sute de mii de hectare.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Cifre care arată amploarea fenomenului din acest an

Datele actuale arată o situație fără precedent. Temperaturile la suprafața mării în „Regiunea El Niño 3.4”, considerată zonă de referință în Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media ultimilor 30 de ani, potrivit tabloului de bord Climate Brink, bazat pe datele NOAA.

Previziunile arată că fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, depășind cu mult anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, an considerat până acum record. Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather și Andrew Dessler, El Niño ar putea aduce o creștere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027, la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Andrew Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M, precizând că, în mod normal, o astfel de creștere ar fi fost de așteptat abia în 2037. El a adăugat că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Vezi și:

Deșertul Atacama s-a transformat într-o mare de flori. Fenomenul spectaculos care a adus viață într-unul dintre cele mai uscate locuri de pe Pământ

Uraganul Polo a devenit un monstru de categoria 5 în mai puțin de 24 de ore. Fenomenul climatic care i-a alimentat puterea și amenințarea pentru Mexic

Estimări similare vin și din partea lui Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului, parte din NOAA. „Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Cât de puternic ar putea fi comparat cu edițiile anterioare

Pentru a măsura fenomenul, NOAA a adoptat în februarie o nouă metodă de monitorizare, denumită Indicele Oceanic Relativ Niño (RONI). Acesta compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale și este considerat de agenție „mai clar și mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA estimează o probabilitate de 69% ca fenomenul El Niño din acest an să fie cel mai puternic de la începutul înregistrărilor, realizate din 1950. Este o cifră care arată amploarea neobișnuită a episodului climatic actual.

Legătura dintre El Niño și încălzirea globală

Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Niño. Atmosfera, încălzită de gazele cu efect de seră, conține o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate intensifica ploile asociate fenomenului, dar poate usca și mai mult solurile din zonele afectate deja de secetă.

Nu există, însă, un consens deplin privind gradul în care schimbările climatice intensifică El Niño, deși încep să apară tot mai multe dovezi în acest sens. Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul să fie mai sensibile, ceea ce poate accelera, prin convecție, dezvoltarea acestuia.

Concluziile sale se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează din secolul al XIX-lea și pe modele climatice actuale. Potrivit acestor analize, amplitudinea episoadelor El Niño ar fi crescut cu aproximativ 10% în ultimul secol.

Ce ar putea însemna acest fenomen pentru România

Fenomenul El Niño s-a declanșat oficial în iunie 2026, iar Administrația Națională de Meteorologie a confirmat că acesta va influența și clima din România în perioada următoare. Potrivit Elenei Mateescu, directorul ANM, Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global, iar România resimte deja aceste efecte.

Cercetătoarea Monica Ioniță, de la Institutul Alfred Wegener din Germania, a analizat pentru HotNews.ro impactul concret pe care fenomenul l-ar putea avea asupra țării noastre. Dacă El Niño se va dezvolta la intensitate puternică în iarna 2026-2027, România ar putea resimți o iarnă mai blândă decât normalul climatic, cu posibile episoade de precipitații abundente la începutul anului 2027.

Analiza cercetătoarei arată un tipar care s-a repetat la fiecare episod puternic de El Niño din ultimele decenii. În majoritatea anilor cu astfel de fenomene — 1972, 1997, 2015, 2023 — România a înregistrat temperaturi peste medie, iar verile din 2015 și 2023 au fost excepțional de calde pe întreg continentul. De asemenea, după episoadele de Super El Niño din 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016, Europa Centrală, inclusiv România, a avut parte de ierni mai calde decât normalul, deși semnalul nu este întotdeauna consistent.

Seceta, cea mai mare problemă

Riscul de secetă rămâne unul dintre cele mai importante aspecte semnalate de specialiști. Potrivit cercetătoarei, verile din 2026 și 2027 prezintă un risc ridicat de deficit hidric semnificativ în România, agricultura, rezervele de apă și pădurile fiind cele mai expuse.

Legătura dintre fenomenul din Pacific și vremea europeană nu este, însă, una directă. Meteorologul ANM Oana Catrina a explicat pentru Ziare.com mecanismul prin care semnalul ajunge până în România. Influența El Niño asupra Europei este mai puțin directă decât în alte regiuni ale lumii, semnalul climatic ajungând pe continent prin modificări ale circulației atmosferice și ale Oscilației Nord-Atlantice (NAO).

Această oscilație joacă un rol esențial în modul în care fenomenul se resimte concret la noi în țară. În iernile evenimentelor El Niño puternice, NAO tinde să se afle în fază negativă, ceea ce aduce condiții mai blânde și mai umede în centrul și sudul Europei, inclusiv în România. Cu toate acestea, cercetările recente arată că această relație nu este constantă și poate varia în funcție de starea Atlanticului de Nord, motiv pentru care specialiștii recomandă prudență în interpretarea efectelor asupra unei anumite regiuni.

Miros de umezeală în dulap odată cu venirea toamnei. Ce funcționează și ce doar maschează problema