ANAF schimbă modul în care dă TVA-ul înapoi firmelor. Ce înseamnă „risc fiscal”, cine mai primeşte banii și când vine controlul

Într-o perioadă în care ANAF anunță numeroase schimbări fiscale și noi sisteme de verificare, firmele trebuie să fie atente și la regulile privind rambursarea TVA. Noile criterii nu îi privesc însă pe toți românii și nici toate firmele: ele vizează contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA care solicită statului să le ramburseze taxa și în cazul cărora sistemele Fiscului identifică anumite riscuri.

Cine este, de fapt, afectat de noile reguli ANAF

Pentru început, noile reguli nu înseamnă că o persoană fizică ce cumpără produse din magazin trebuie să facă ceva și nici că toate firmele vor fi automat controlate.

Procedura privește persoanele impozabile care depun deconturi cu sumă negativă de TVA și solicită rambursarea banilor. Pe scurt, este vorba despre situația în care, după calcularea TVA colectate și deductibile, o firmă rezultă cu o sumă pe care o poate solicita înapoi de la stat.

ANAF a modificat procedura inițial prin Ordinul 1.123/2026, iar ulterior a intervenit prin Ordinul 1.425/2026. Ultimul act a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 868 din 16 octombrie și stabilește noua listă de situații din care poate rezulta un risc de rambursare necuvenită a TVA.

Vezi și:

Ce avere declară Ștefan-Ovidiu Popa şi ce studii are. Soția ministrului Transporturilor lucrează tot la Camera Deputaților

Ce se întâmplă dacă firma nu prezintă risc

Președintele ANAF, Adrian Nica, explică mecanismul într-o manieră simplă: firmele considerate cu risc redus ar trebui să treacă mai ușor prin procedură.

„Dacă un contribuabil nu are risc în bazele de date, adică riscul este mic, acesta va primi rambursare de TVA. Dacă contribuabilul are risc mare, atunci este o problemă, deoarece aceste red flag-uri puse în sistem ridică anumite suspiciuni”, a declarat șeful ANAF.

Fiscul folosește informațiile pe care le deține, inclusiv datele transmise prin sisteme precum e-Factura și SAF-T, pentru a compara tranzacțiile și a identifica situațiile considerate neobișnuite.

Exemplu: ceri 100 de lei înapoi, dar 20 de lei provin dintr-o tranzacție suspectă

Un exemplu oferit chiar de șeful ANAF explică foarte bine ce se poate întâmpla. O firmă solicită rambursarea a 100 de lei TVA. Din această sumă, 20 de lei sunt legați de o factură primită de la un furnizor pe care ANAF nu îl poate găsi sau care are un istoric fiscal problematic.

Vezi și:

Relația firmelor cu ITM se mută online. Ce trebuie să facă angajatorii înainte ca noul sistem să devină obligatoriu

România intră în top 10 al țărilor care atrag capital privat cu sprijinul Băncii Mondiale. Ce înseamnă pentru românii care se tem de șomaj și noi scumpiri

Într-o asemenea situație, cererea nu înseamnă automat că firma care solicită rambursarea a comis o ilegalitate. Apare însă un semnal de risc, iar ANAF poate cere explicații înainte să restituie banii.

„Ai solicitat la rambursare 100 lei, dar, din această sută de lei, în sistem apare că 20 lei i-ai primit de la unul pe care nu-l găsim”, a explicat Nica, precizând că firma va trebui să clarifice tranzacția.

De ce contează furnizorul de la care ai cumpărat

Aici apare una dintre schimbările importante pentru firme. Nu mai contează numai existența unei facturi. Datele disponibile ANAF permit verificarea mai rapidă a firmei care a emis-o și a istoricului acesteia.

Ordinul include mai multe situații de risc, inclusiv cazuri legate de administratorii sau participanții semnificativi ai firmei și conexiunile acestora cu alte societăți aflate în baza specială de risc privind rambursarea necuvenită de TVA. Sunt prevăzute, în total, 14 situații concrete de risc. Adrian Nica a folosit un exemplu foarte sugestiv:

„Trebuie să ne explici (…) de ce sau cum ai luat 20 de camioane de cărămidă de la unul pe care nu-l găsește nimeni, dar ți-a dat factură în e-Factura.”

Cu alte cuvinte, factura electronică nu garantează, prin simpla sa existență, că ANAF va considera automat tranzacția suficient justificată.

Controlul ar trebui să vizeze problema semnalată

O altă precizare importantă făcută de șeful Fiscului este că apariția unui asemenea semnal nu ar trebui să însemne automat verificarea generală a întregii activități a firmei.

„Controlul, de data aceasta, vine ca urmare a faptului că s-a ridicat un red flag în sistem”, a explicat Adrian Nica. Potrivit acestuia, inspectorii ar urma să solicite punctual explicații pentru tranzacția care a generat suspiciunea.

Practic, firma trebuie să poată demonstra că operațiunea a fost reală: că marfa a existat, că serviciul a fost prestat și că relația comercială poate fi justificată prin documente și prin situația concretă.

De când se aplică noile criterii

Ordinul 1.425/2026 stabilește că noile prevederi se aplică deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare aferente lunii septembrie 2026 și trimestrului III din 2026, pentru care termenul legal de depunere este 26 octombrie 2026. Deconturile care erau deja în curs de soluționare la intrarea în vigoare a ordinului rămân, în principiu, supuse procedurii valabile la momentul depunerii.

ANAF spune că sistemul va putea fi ajustat dacă apar probleme în practică.

„Dacă vor fi anomalii, le vom regla”, a declarat Adrian Nica.

Pentru firme, mesajul practic este că solicitarea unei rambursări de TVA trebuie să poată fi susținută nu doar prin facturi, ci și prin tranzacții reale și documente care pot explica proveniența mărfurilor sau serviciilor. Un „red flag” nu înseamnă automat fraudă, dar poate însemna că banii nu vor fi rambursați înainte ca ANAF să primească explicațiile pe care le consideră necesare.