AI ar putea schimba regulile jocului în dezvoltarea armelor biologice. Avertismentul MI5 despre riscul care îngrijorează experții

Inteligența artificială ar putea reduce unele dintre barierele care au limitat până acum dezvoltarea armelor biologice, avertizează experți în securitate și biologie, după ce șeful MI5, Sir Ken McCallum, a declarat că tehnologia are potențialul să „schimbe regulile jocului” în cazul armelor biologice. Riscul nu este că un chatbot poate transforma instantaneu un utilizator fără pregătire într-un specialist capabil să creeze un agent biologic, ci că AI poate accelera accesul la informații, analiza datelor și munca unor persoane care dețin deja expertiza și infrastructura necesare.

Avertismentul vine într-o perioadă în care modelele AI sunt folosite tot mai mult în cercetarea biologică. Aceleași sisteme care pot ajuta la descoperirea unor medicamente sau la înțelegerea virusurilor pot avea și utilizări problematice. Specialiștii atrag însă atenția că diferența dintre a primi informații de la un model și a construi efectiv o armă biologică rămâne foarte mare.

AI poate amplifica expertiza celor care au deja laboratoare și specialiști

Există două scenarii diferite care îi preocupă pe specialiști. Primul implică persoane fără pregătire avansată sau grupări teroriste care ar putea folosi chatboturi pentru a înțelege concepte de biologie, pentru a organiza informațiile disponibile public sau pentru a primi ajutor în rezolvarea unor probleme teoretice. În aceste cazuri, AI ar putea reduce o parte din bariera informațională, fără să elimine însă dificultățile practice.

Riscul considerat mai imediat apare în cazul organizațiilor bine finanțate sau al statelor care dispun deja de cercetători, laboratoare cu nivel ridicat de biosecuritate și echipamente specializate. Filippa Lentzos, cercetătoare în știință și securitate internațională la King’s College London, explică faptul că AI nu înlocuiește expertiza, ci o poate amplifica. Modelele ar putea analiza volume mari de informații și accelera cercetări care, în mâinile unor specialiști, pot avea atât scopuri legitime, cât și utilizări periculoase.

Vezi și:

Ce se întâmplă dacă statului nu-i ajung banii până în decembrie. Variantele pentru acoperirea facturilor și investițiilor

Problema nu mai este complet teoretică. Cercetătorii au demonstrat deja că inteligența artificială poate proiecta genomuri ale unor virusuri funcționale, într-un experiment realizat pe bacteriofagi, virusuri care infectează bacterii, nu oameni. Studiul a avut potențiale aplicații medicale importante, dar a ridicat în același timp întrebări serioase despre biosecuritate.

Cercetătorii au încercat deja să folosească chatboturi în proiecte biologice sensibile

În septembrie 2026, Anthropic a raportat mai multe situații în care cercetători din țări neidentificate au încercat să folosească Claude pentru activități care puteau avea implicații periculoase în domeniul virusurilor sau toxinelor. Într-unul dintre cazurile prezentate de companie, utilizatorii investigau modificări ale unui virus al gripei aviare pentru a studia adaptarea acestuia la mamifere.

Astfel de cercetări nu reprezintă automat tentative de creare a unor arme biologice. Experimente similare sunt efectuate și în laboratoare legitime pentru a înțelege modul în care ar putea evolua agenții patogeni, pentru a anticipa pandemii și pentru a dezvolta vaccinuri sau tratamente. Tocmai această natură cu dublă utilizare face domeniul atât de dificil de reglementat.

Vezi și:

Anthropic avertizează: Modelele AI mici ar putea forma singure botneturi pe televizoare, cuptoare și alte gadgeturi. Ar fi greu de oprit

OpenAI și Anthropic cer să fie reglementate prin lege. Avertismentul venit în aceeași zi de la șeful MI5: AI ar putea ajuta la crearea unor noi arme biologice

Anthropic a documentat și alte cazuri în care Claude a fost utilizat în proiecte legate de arme, spionaj și operațiuni periculoase. Raportul companiei arată că modelele AI pot deveni instrumente pentru persoane sau organizații care dețin deja resursele și cunoștințele necesare pentru activități complexe.

Un alt exemplu invocat de experți vine din India, unde autoritățile au investigat în 2025 un presupus complot de bioterorism. Suspecții ar fi folosit inclusiv căutări și instrumente AI pentru a obține informații despre o toxină. Nu este clar în ce măsură răspunsurile sistemelor respective au fost utile, dar cazul a amplificat preocupările privind accesul la informații sensibile prin intermediul chatboturilor.

De ce un chatbot nu este suficient pentru a crea o armă biologică

În ciuda avertismentelor, experții subliniază că dezvoltarea unei arme biologice rămâne extrem de dificilă. Informațiile teoretice reprezintă doar o parte a problemei. Sunt necesare materiale biologice, echipamente specializate, experiență de laborator, capacitatea de a valida rezultatele și, eventual, infrastructura pentru producție la scară mai mare.

Există și ceea ce cercetătorii numesc „cunoaștere tacită”: experiența practică acumulată în laborator și dificil de transformat într-un set de instrucțiuni. Sonia Ben Ouagrham-Gormley, de la George Mason University, arată că tocmai această experiență nevăzută a fost esențială inclusiv pentru programele istorice de arme biologice dezvoltate de state.

Această distincție este importantă și în dezbaterea mai largă despre riscurile inteligenței artificiale. Așa cum Playtech a analizat anterior, un AI devine mult mai puternic atunci când primește acces la instrumentele și resursele potrivite. Capacitatea unui model nu trebuie analizată izolat, ci împreună cu informațiile, infrastructura și permisiunile aflate la dispoziția persoanei care îl folosește.

Experții cer controale înainte ca modelele AI să fie lansate

Tom Inglesby, director al Johns Hopkins Center for Health Security, susține că modelele AI puternice ar trebui evaluate independent înainte de lansarea publică, pentru a identifica eventualele capabilități care ar putea facilita activități biologice periculoase. În prezent, unele companii introduc voluntar astfel de măsuri, însă nu există un sistem global uniform.

O altă zonă considerată importantă este industria sintezei genetice. Companiile care produc material genetic la comandă pot verifica secvențele solicitate pentru a identifica cereri suspecte. Astfel de controale există deja în anumite situații, însă aplicarea lor nu este universală.

Specialiștii cer și o protecție mai atentă a datelor biologice cu risc ridicat, precum informațiile care ar putea facilita apariția unor agenți patogeni mai periculoși. Dificultatea este că aceleași date pot fi indispensabile cercetării legitime în epidemiologie, vaccinuri sau medicină.

Avertismentul MI5 nu indică faptul că AI a făcut deja armele biologice ușor de construit. Miza este mai degrabă modul în care tehnologia poate modifica treptat barierele existente. Pentru un utilizator fără laborator, materiale și expertiză, acestea rămân foarte ridicate. Pentru un actor care dispune deja de toate aceste resurse, însă, AI ar putea deveni încă un instrument capabil să accelereze cercetarea, iar aceasta este perspectiva care îi preocupă cel mai mult pe experții în securitate.