România are cheia viitorului energetic: o lecție ascunsă în munții din ’70

Criza energetică din Spania, provocată de un blackout neașteptat, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră a rețelelor moderne: lipsa unor mecanisme eficiente de echilibrare. În goana după tranziția verde, multe țări au investit masiv în energie regenerabilă, uitând însă că producția e doar jumătate din ecuație. Ai nevoie și de o rețea flexibilă, capabilă să stocheze surplusul și să răspundă instant când cererea o ia razna. Aici, România are un atu surprinzător, construit cu peste 50 de ani în urmă: centrala Lotru-Ciunget, un exemplu de viziune și inginerie revoluționară, chiar și după standardele actuale.

Spania a avut prea mult soare, dar nicio umbrelă de siguranță

Blackout-ul din Spania a fost provocat de un val masiv de energie generată de panourile fotovoltaice, care a suprasolicitat rețeaua națională. Practic, „au sărit siguranțele” într-un sistem incapabil să gestioneze un spike atât de mare de energie într-un timp scurt. Dan Preda, CEO-ul Afaceri în Control, a explicat pe LinkedIn că problema nu a fost lipsa energiei, ci lipsa controlului: „prea multă energie, prea repede, fără un mecanism de echilibrare eficient”.

Situația scoate în evidență o realitate inconfortabilă pentru mulți: panourile și turbinele nu sunt suficiente. În lipsa unor soluții de stocare și echilibrare, sistemele devin instabile și imprevizibile. Tranziția energetică trebuie gândită strategic, nu doar ca o listă de achiziții de tehnologii „verzi”.

Aici intervine exemplul României, care are deja o soluție funcțională și eficientă: centrala hidroelectrică Lotru-Ciunget, finalizată în 1972, dar gândită încă din 1934 de profesorul Dorin Pavel – părintele hidroenergeticii românești.

Plantele de apartament care nu au nevoie de niciun strop de pământ. Cresc doar în apă

Cum să scapi de țânțari dacă stai la curte. Ai nevoie doar de câteva cuburi de bicarbonat de sodiu

Lotru-Ciunget, bateria naturală care salvează rețeaua

Centrala Lotru-Ciunget este un monument de inovație inginerească. Folosește un sistem de pompaj reversibil care funcționează ca o baterie naturală. În momentele în care rețeaua are surplus de energie (de exemplu, în timpul unei zile însorite, când panourile fotovoltaice produc mult), centrala pompează apă din Lacul Vidra într-un lac de acumulare situat la o altitudine mai mare. Când consumul crește sau apar dezechilibre, apa este eliberată și pusă în mișcare prin turbine, generând energie electrică instantaneu.

Este o soluție elegantă, simplă în esență, dar genială în execuție. Nu folosește baterii chimice poluante și scumpe, ci natura însăși ca mediu de stocare. Această tehnologie oferă rețelei o flexibilitate esențială și capacitatea de a absorbi șocuri – exact ceea ce a lipsit Spaniei.

În plus, construcția acestei centrale a fost un efort internațional impresionant: turbinele au fost turnate în Spania, prelucrate în Franța, cablurile veneau din Italia, iar climatizarea din Austria. Totul a fost montat în România, într-o perioadă în care resursele erau limitate, dar viziunea – uriașă.

România are deja un avantaj strategic. Îl valorifici sau îl ignori?

Într-o lume în care energia devine tot mai volatilă, iar cererea tot mai mare, soluțiile clasice – dar inteligente – ar putea face diferența. România are deja infrastructura și experiența necesară pentru a construi mai multe astfel de centrale sau pentru a moderniza ce există deja. Lotru-Ciunget nu e doar o relicvă, ci un model viabil pentru viitor.

Dan Preda spune clar: „Tranziția energetică înseamnă mai mult decât panouri și turbine eoliene. Înseamnă infrastructură care absoarbe șocuri, care echilibrează sistemul și care transformă surplusul în rezervă.” Și România are această infrastructură – trebuie doar s-o înțeleagă, s-o întrețină și s-o extindă.

Poate că e timpul să te uiți în trecut pentru a înțelege ce funcționează cu adevărat. Unele soluții, deși vechi, sunt mai sustenabile și mai eficiente decât multe dintre „noutățile” de azi. În loc să ne bazăm orbește pe baterii litiu-ion, soluții scumpe și greu de reciclat, am putea investi mai mult în tehnologii reversibile, regenerabile și deja testate în teren.

În contextul unei Europe care caută cu disperare stabilitate energetică și autonomie, România poate deveni un model. Dar doar dacă valorifică ceea ce are deja – și dacă învață din greșelile altora. Lecția Spaniei e clară: fără echilibru, chiar și energia verde poate deveni o povară.