Europa trebuie să deschidă larg ușa Moldovei, după victoria istorică pro-UE și în pofida veto-ului Budapestei, cer voci de la Chișinău

Rezultatul scrutinului de la Chișinău, în care partidul pro-european PAS a obținut din nou o majoritate confortabilă, repoziționează aderarea drept proiect politic național și pune presiune pe capitalele europene să găsească o soluție la blocajul generat de veto-ul Ungariei. Mesajul transmis de oficiali moldoveni, imediat după anunțarea rezultatelor, este limpede: „ora Europei” pentru Republica Moldova a început, iar Uniunea trebuie să răspundă acestei opțiuni electorale cu pași concreți spre integrare.

Pe fond, miza trece dincolo de simboluri. Chișinăul cere deschiderea rapidă a noilor „clustere” de negocieri și un calendar credibil până în 2030, în timp ce Bruxelles-ul cântărește dacă poate folosi formule procedurale pentru a evita întârzieri, menținând totuși unanimitatea pentru momentul final al aderării. În joc este nu doar credibilitatea UE în vecinătatea estică, ci și capacitatea sa de a rămâne un actor strategic într-o regiune fragilizată de ingerințe externe.

Semnalul de la urne și așteptările de la Bruxelles

Victoria clară a forțelor pro-UE a reconfirmat direcția europeană ca proiect sprijinit de majoritatea alegătorilor. De această dată, tema aderării a fost explicit pe buletinul de vot, iar rezultatul oferă guvernului de la Chișinău mandatul politic de a accelera reformele cerute de acquis-ul comunitar: justiție, anticorupție, guvernanță economică, consolidarea instituțiilor independente.

Reacțiile de sprijin din partea liderilor europeni au venit rapid, însă Chișinăul vrea mai mult decât încurajări. Autoritățile de la Chișinău cer o soluție practică pentru a deschide noile capitole/clustere în ciuda opoziției Budapestei, arătând că altfel se erodează încrederea publică într-un parcurs european pentru care Moldova a plătit deja costuri politice și economice semnificative, notează publicația Politico.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Chișinăul solicită deschiderea rapidă a noilor clustere de negociere și un calendar credibil până în 2030, ca semnal de „credibilitate a extinderii”. (Foto: Profimedia)

Veto-ul Budapestei și căile de ocolire

Blocajul ridicat de Ungaria, legat de dosarul ucrainean „geamăn” cu cel al Moldovei, riscă să înghețe întregul pachet estic de extindere. În acest context, la Bruxelles se discută opțiuni procedurale: posibilitatea de a deschide clustere de negociere cu o majoritate calificată, păstrând unanimitatea pentru momentul deciziei finale, ori configurarea unui calendar etapizat care să permită avansul tehnic fără aprobări politice la fiecare pas.

Pentru Chișinău, esențială este menținerea ritmului. Un proces care stagnează devine vulnerabil la dezinformare și oboseală socială. În termenii politici ai anului 2025, „credibilitatea extinderii” nu mai este un slogan, ci o politică publică ce trebuie dovedită prin termene, documente de negociere și livrabile intermediare.

Interferențe externe și reziliența procesului electoral

Alegerile au fost marcate, potrivit autorităților, de un nivel „fără precedent” de ingerințe rusești — de la campanii coordonate de dezinformare până la tentative de cumpărare de voturi. Cu toate acestea, electoratul a reconfirmat opțiunea pro-europeană, iar instituțiile au gestionat procesul astfel încât legitimitatea rezultatelor să fie menținută.

Pentru UE, episodul este un test despre cât de repede poate transforma sprijinul politic în sprijin tehnic: asistență pentru securitatea informațională, combaterea propagandei, consolidarea medierii publice și sprijin pentru reforma media. Toate acestea sunt critice pentru ca următorii pași din aderare să aibă susținere socială și să nu fie subminați de operațiuni ostile.

La Bruxelles se discută soluții procedurale (de ex. majoritate calificată pentru deschiderea clusterelor) care să mențină unanimitatea doar la finalul aderării. (Foto: Profimedia)

Calendarul către 2030 și reformele-cheie

Ținta declarată de autoritățile moldovene este ca, până în 2030, Moldova să fie pregătită pentru statutul de membru. Asta înseamnă accelerarea alinierii legislative, depolitizarea și profesionalizarea administrației, consolidarea mecanismelor anticorupție și a statului de drept, modernizarea economiei și conectarea infrastructurală cu piața unică. Nu mai puțin importantă este integrarea energetică și digitală, domenii în care Chișinăul a făcut deja pași vizibili.

Pe partea europeană, succesul depinde de disponibilitatea Consiliului de a crea căi procedurale pentru a nu ține o țară „ostatica” unui veto politic ce vizează de fapt o altă agendă. Un compromis procedural care să permită avansul tehnic, fără a relativiza unanimitatea la final, ar fi semnalul că EU27 pot echilibra principii și pragmatism.

Implicații regionale și mesajul către Ucraina

Dosarul Moldovei este inseparabil de cel al Ucrainei: sunt „gemene” în arhitectura deciziilor de la Bruxelles. Orice soluție pentru Chișinău trimite un mesaj direct spre Kiev: extinderea rămâne deschisă, chiar și într-un mediu geopolitic ostil. În același timp, UE își protejează propriul interes strategic, întărind un coridor de stabilitate în estul Europei, la intersecția cu un vecin imprevizibil.

Pentru partenerii europeni, a nu acționa ar însemna costuri reputaționale și strategice. Pentru Republica Moldova, a acționa înseamnă a traduce capitalul politic intern în reforme palpabile, care să aducă standarde europene în viața de zi cu zi și să ancoreze ireversibil parcursul spre Uniune.

Alegerile au fost marcate de ingerințe rusești, iar UE este chemată să transforme sprijinul politic în sprijin tehnic și reforme concrete în justiție, economie și securitate informațională. (Foto: Profimedia)

Credibilitatea extinderii, testată la Chișinău

Chișinăul a făcut pasul politic decisiv; rămâne ca Bruxelles-ul să ofere pasul procedural care să scoată dosarul din hățișul veto-urilor. Deschiderea rapidă a noilor clustere, în paralel cu accelerarea reformelor interne, ar confirma că extinderea nu e doar un orizont retoric, ci o politică funcțională. Republica Moldova a ales Europa, din nou; acum mingea e în terenul Uniunii.