Explicație: Cum știau grecii antici că Pământul este rotund. Pe ce s-au bazat

În ciuda faptului că ne aflăm într-o epocă atât de tehnologizată încât putem cultiva viața chiar și într-o pungă, sau putem ajunge cu ajutorul tehnologie la auzi șoaptele undelor gravitaționale, noțiunea de Pământ ca sferă rămâne un punct de dispută pentru mulți locuitori ai planetei. Totuși, această dezbatere a fost soluționată încă dinaintea apariției sateliților, astfel că grecii antici au determinat încă de acum mii de ani faptul că Pământul este rotund.

În urmă cu peste 2.300 de ani, Aristotel, un erudit renumit pentru dialogurile sale filozofice cu Platon, s-a aventurat în tărâmul astronomiei. Printre nenumăratele sale interese care acoperă politică, poezie, teatru, muzică, științe ale naturii și filosofie, Aristotel a arătat o perspicacitate ascuțită pentru chestiunile cerești. În timp ce iluminații greci precum Platon și Pitagora făcuseră vag aluzie la natura sferică a Pământului prin meditații poetice, Aristotel a fost cel care a articulat în mod elocvent conceptul.

Eratosthenes a fost cel care a determinat circumferinta Pamantului cu o remarcabila acuratete

În tratatul său „Despre ceruri”, scris în jurul anului 350 î.Hr., Aristotel a explicat, „observațiile noastre despre stele fac evident, nu numai că Pământul este circular, ci și că este un cerc de dimensiuni nu mari”. El a elucidat în continuare, invocând discrepanțe în vizibilitatea stelară la diferite latitudini, menționând în special stelele observabile în Egipt și Cipru, dar nu și în regiunile nordice. Aceste observații, a postulat el, au subliniat forma sferică a Pământului și proporțiile modeste.

Totuși, Eratostene, o altă figură venerabilă din Grecia antică, a susținut propunerea lui Aristotel cu rigoare empirică. O figură polimatică cu talente în biblioteconomie, matematică, poezie, istorie, astronomie și geografie, Eratosthenes și-a câștigat epitetul de „părintele geografiei” pentru contribuțiile sale fundamentale.

Cum au determinat grecii antici că Pământul e rotund

În jurul anului 250 î.Hr., Eratosthenes a descoperit un fenomen curios în orașul egiptean Syene (Aswan de astăzi). La solstițiul de vară, obiectele verticale, cum ar fi fântânile și stâlpii, nu aruncă umbră la amiază, indicând zenitul Soarelui. În schimb, în Alexandria, la aproximativ 800 de kilometri depărtare, obiectele aruncă umbre distincte la aceeași oră.

Raționând că lumina soarelui, fiind relativ paralelă, ar trebui să producă umbre consistente, Eratostene a concluzionat că Pământul trebuie să fie curbat, formând astfel o sferă. Măsurând unghiul razelor Soarelui în Alexandria în raport cu Syene, el a aproximat circumferința Pământului cu o acuratețe remarcabilă.

Calculul lui Erathostenes care arata dimensiunea Pamantului

Cu toate acestea, acceptarea sfericității Pământului a înfruntat scepticismul persistent de-a lungul istoriei. De la erudiții savanți islamici medievali până la speculațiile pseudoștiințifice ale secolului al XIX-lea, scepticismul față de Pământul sferic a rezistat. În ciuda dovezilor empirice și a raționamentului convingător, noțiunea a rămas o problemă surprinzător de controversată de-a lungul epocilor.

O monedă din anii 2000 a ajuns să coste cât o maşină second-hand. Cum poţi face rost rapid de 8.000 de euro?

Ce studii are Gabriela Firea. Puțini știu asta despre ea

Cu toate acestea, în mijlocul valului de scepticism, o mână de greci antici s-au bucurat de o justificare postumă de peste două milenii, reluând în tăcere sentimentul „ei bine, ți-am spus asta”. Moștenirea lor intelectuală dăinuie ca o dovadă a puterii de observație, deducție și cercetare rațională în elucidarea adevărurilor fundamentale despre lumea noastră. Chiar și în fața scepticismului, înțelepciunea durabilă a acestor străvechi străluciri încă redă lumină, amintindu-ne de capacitatea umanității de a se ilumina în mijlocul umbrelor incertitudinii, potrivit Earthly Mission.