Deși suntem în 2019 și te-ai fi așteptat ca răspunsul la unele întrebări să ajungă la toată lumea, ai fi uimit câtă lume este convinsă că Pământul este plat și cât de puține persoane pot argumenta că, de fapt, este rotund.
În secolul în care trăim, numărul adepților la Flat Earth Society a explodat. Aceasta este o grupare cu membri în fiecare colț al mapamondului care este ghidată de un principiu simplu, pământul este eminamente plat. Dacă ajungi la marginea lui, poți să cazi în spațiu, conform unor personalități precum rapperul B.o.B. sau jucătorul de basketball din NBA Kyrie Irving. Poți oare să demontezi rapid mentalitatea că pământul este plat?
Nu de alta, dar viziunea defectă a acelor oameni este completată de teorii foarte stufoase ale conspirației. Dacă aderi la respectiva filozofie de viață, omul de fapt nu a ajuns pe lună, ci NASA își cheltuie bugetul anual pentru a fabrica de la zero doverzi în acest sens. Din același spectru de valori face parte și ideea că, de fapt, Big Bang-ul este doar o ipoteză nedemonstrată. În orice caz, dacă vrei să combați un membru al Flat Earth Society, există niște argumente la care poți apela.
Poziția stelelor reprezintă un mecanism foarte simplu prin care poți să combați aceste persoane. Poziția stelelor pe cer este variabilă și se schimbă semnificativ raportată la unde te afli. În funcție de locația ta pe Pământ, poți vedea anumite stele. De exemplu, Steaua Polaris (Alpha Ursae Minoris) poate fi văzută în emisfera nordică, dar nu și din cea sudică. Pe măsura ce ne deplasam de la nord la sud sau invers, putem vedea constelațiile cum urcă sau coboară pe cer, iar stele noi apar sau dispar. Acest efect nu s-ar întâmpla dacă Pământul ar fi plat.
Două bețe de dimensiuni egale, înfipte în pământ la distanțe diferite de ecuator vor genera umbre de dimensiuni diferite, la aceeași oră din zi. Acest fenomen nu s-ar produce dacă pământul ar fi plat. Ca o referință suplimentară, dimensiunea umbrelor respective în raport cu lungimea bețelor pot fi folosite pentru a calcula circumferința pământului. Aceeași metodă a fost folosită de Eastotene în secolul III din era noastră.
Forța gravitațională este un argument foarte puternic împotriva celor care cred că pământul este plat. Pentru a o ilustra, poți apela la un experiment simplu cu o sfoară și o piatră. Leagă piatra cu acea sfoară și las-o sa atârne. Astfel, ai realizat un instrument de măsurare a gravitației. Gravitația va face ca piatra să atârne, perpendicular pe suprafața Pământului. Pe o planetă plată, piatra ar trebui să tragă spre centrul Pământului, deci cu cât am fi mai departe de centru, cu atât unghiul dintre fir și suprafața Pământului ar fi mai mic. Datorită acelei forțe, toate planetele, inclusiv Pământul, sunt rotunde, în loc de plate.
Anotimpurile sunt o altă dovadă a faptului că Pământul nu este plat. Atunci când este iarna la noi, în Australia este vara. Când va fi vara la noi, în Australia va fi iarna. Acest lucru se întâmplă pentru ca razele Soarelui ating Pământul la diferite unghiuri. Cu cât unghiul este mai aproape de 90 grade, cu atât acolo va fi mai cald.
Diferența de fus orar ar fi imposibilă pe un Pământ plat. În acea situație, apusul și răsăritul ar avea loc la aceeași ora atât la Sibiu cât și la Tokio. Însă acest lucru nu se întâmplă.