Speranța de viață atârnă greu de sistemul de pensii. La ce ar trebui să se aștepte tinerele generații, de la vremea pensionării

În ultimele decenii, speranța de viață a crescut substanțial. Datorită diverșilor factori ce influențează calitatea vieții noastre, oamenii au început să trăiască din ce în ce mai mult și mai bine. Totuși, deși aceasta e o veste bună pentru fiecare dintre noi, tinerele generații ar putea avea de suferit de pe urma creșterii speranței de viață.

Conform datelor statistice, în 1900, speranța de viață la naștere era de 36,4 ani, iar în anii 2000, aceasta ajunsese deja peste 70 de ani. În 2019, peranța de viață era de 78,2 ani. Deși pandemia a încetinit și chiar dat puțin înapoi trendul, experții se așteaptă ca acest fenomen să nu fie unul permanent și speranța de viață să continue să avanseze.

Conform studiilor de specialitate, în fiecare zi, speranța de viață a unui român crește în medie cu 5,2 ore. Acest lucru însemană că generațiile care se nasc astăzi, sau care sunt acum în plină foare a vârstei, vor trăi semnificativ mai mult decât generațiile vârstnice.

De ce trăim mai mult și cum ne poate afecta acest lucru pe viitor?

Speranța medie de viață a crescut semnificativ în ultimele decenii și își va continua avansul. Experții susțin că am ajuns să trăim mai mult și vom continua să trăim tot mai mult, datorită factorilor precum: evoluția medicinei, îmbunătățirea condițiilor de trai, accesul mai facil la spitalizare, la consult medical, etc.

Mesajul președintelui Klaus Iohannis, după ridicarea vizelor pentru SUA: ”România va continua să fie un partener responsabil”

Cine este Daniela Trică, actrița din România care a scăpat de incendiul din Los Angeles: ”E foarte greu, situația este un infern!”

Astfel, omenirea începe să atingă vârste din ce în ce mai înaintate.

Conform demografului Vasile Ghețău, citat de hotnews, „utilizând diagrama lui Lexis, calculele demografului român ajunge la următoarele valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani în generația 1960, reprezentând speranța de viață a celor pensionați în anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la bărbați și 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei. Valorile sunt superioare cu 1,5 și, respectiv, 2,5 ani față de cele rezultate din mortalitatea din anul 2020 la vârstele de 60 ani și peste”.

Prin urmare, vom putea să ne bucurăm pe deplin de anii bătrâneții, de nepoți și de liniștea conferită de această etapă a vieții, care are și ea frumusețea ei aparte.

Dar s-ar putea să apară și probleme, mai ales în privința banilor. O speranță de viață mai avansată pune o presiune uriașă pe sistemul public de pensii, care a fost construit în urmă cu zeci de ani, pentru a fi sustenabil în baza datelor demografice de atunci, nu din prezent.

Cu alte cuvinte, actualul sistem nu poate face față plății unor pensii timp de 30 de ani către beneficiar, ci e proiectat pentru a achita o perioadă mai scurtă de timp bani către persoanele ieșite de pe piața muncii.

Astfel stând lucrurile, guvernanții au anunțat deja că lucrează la o nouă lege a pensiilor, care să conțină reformele necesare în sistem, precum și eliminarea inechităților. Totodată, ar putea fi calibrată speranța de viață cu vârsta pensionării, pentru a mai elimina din presiunea de pe umerii sistemului.

„În România este nevoie de o nouă lege a pensiilor, tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. (…) Nici eu nu am spus aşa ceva (că s-ar modifica vârsta de pensionare – n.r.). Am spus că, în momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm”, a explicat vicepremierul Dan Barna, despre noua lege a pensiilor din România.